jurnalul meu:oana

[oana-vasilica]

sa ma prezint pt ca asa e frumos am 29 ani,peste putin timp o sa fac 30 adic pe 12 ian,si sun din c-ta,lucrez ca documentarist la un muzeu din c-ta si am un baietel de 11 luni(pe10dec ii face) andrei-alexandru.ce sa zic m-am casatorit la 27 ani,fostul sot este nascut tot pe 12ian 1978.aveam deci aceeasi varsta eram indragostita de el pt ca altfel nu ma maritam logic.asa credeam ca este si el dar insa pt el mai important a fost sa aculte de mama lui mai ales.este singur la parinti este adevarat dar sa o lasi sa-ti conduca viata chiar si dupa ce te insori si sa-i permiti sa se bage in familie eu asta nu am putut sa o inteleg si nici nu pot sa o inteleg.dupa 2luni de la casatorie au inceput problemele cu soacra care a fost cea care m-a vrut si care ne-a facut cunostinta.ma urmarea de fiecare data cand ma duceam la parinti(ei s-au mutat la o com aproape de oras). am stat o perioada in ap-l parintilor mei apoi pt ca baiatul era maritat au luat un ap pe numele soacrei si m-am mutat acolo sa fie bine si nu a fost.venea in lipsa mea in casa de ce nu stiu.mai ales ca fostul era navigator si nu era acasa,dar tb sa ma controleze ca nevestele de navigatori isi fac de cap(in mintea ei)noi fiind cas de putin timp la asta imi era gandul.a venit sotul si mai tot timpul era la ei pt una pt alta ca era masina la baiat si nu se puteau descurca altfel.am ramas insarcinata,am hotarat cu el ce nume ii vom pune baiatului pt ca stiam ca va fi baiat si a fost de acord ,le-a spus si alor lui dar nu au spus nimic.insa cu doar 10 zile inainte sa nasc s-au pus contra ca nu sunt de acord cu numele.sotul care intre timp s-a lasat de navigatie pt ca au loturi de pamant ce se vand fff bine si au bani de ce sa mai munceasca,a fost de acord cu ei si de aici certuri cu mine care nu concepeam sa se bage masa si in privinta copilului.cand sa nasc eram certati si cand sa merg la spitatl mi-a zis:daca vrei sa til cresc ii schimbi numele.atitudine de viitor tata.am schimbat numele dar nu s-a mai putut.cand m-am externat masa a venit cu scandal la mine si eu nu mai putean de durere de cap,am nascut prin cezariana tot din cauza lor asa ii consider eu pt ca am fost la control cu 2zile inainte si nu s-a vazut ca andrei nu vine cum trebuie. am ajuns la divort si s-a incheiat prin culpa exclusiva a lui dar nu ma incalzeste cu nimic.durerea si suferinta mea nu o poate sterge nimeni.nu mai vreau decat liniste la ce am visat nu mai sper. va pup si sper ca nu am fost prea plictisitoare

[gacris]

O poveste trista...imi pare rau ca a trebuit sa se termine asa casnicia voastra,dar poate e mai bine.
Chiar daca nu il ai pe el alaturi,cel putin esti linistita cu puiutul tau,si asta conteaza cel mai mult.
E trist sa vezi ca si-n ziua de azi mai sunt barbati in toata firea care atarna dupa fusta mamei.

Tu cum te descurci cu baietelul tau?Vine sa-l vada macar,se intereseaza de el?

[oana-vasilica]

da e trist si totusi adevarat.nu asta mi-am dorit ci o familie care sa se bucure de venirea unui copil dorit,cel putin asa a spus, dar se pare ca doar de mine.ma descurc mai usor,mai greu.parintii imi sunt aproape dar eu stau singura,mama vine cand am nevoie,dar tot singura sunt.nu vine sa-si vada baiatul,nu-l intereseaza de el cel putin de la mine nu stie nimic.nu i-am interzis sa-si vada baiatul chiar si inainte de divort dar asta a fost si este alegerea lui,are alte preocupari.cum te-ai simti sa te duci sa-ti iei lucrurile personale,pt ca am plecat cu putine schimburi in idea de a intelege ca nu se mai poate asa cu mama lui in viata mea mereu si sa se hotarasca ce vrea,si in casa sa vezi ca e alta si mai mult s-a folosit de obiectele si de imbracamintea mea?acea persoana era una de fiecare zi daca ma intelegeti.a mers cu ea la munte si cu maine a fost dar cu chiu cu vai. deci are preocupari cu femeile nu cu baiatul lui.dar pt mine e mai bine pt ca mi-ar face rau sa-l vad.l-am iubit prea mult si nu a fost bine.

[Anca_Cristina_Manea]

imi pare rau ca s-a terminat asa ar fi putut fi o poveste frumosa........dar tot raul e spre bine......mereu asa am privit lucrurile, daca te iubea cu adevarat o lasa pe maicasa sa vorbeasca zicea ca ea si facea ca voi ........dar acestea sunt adevaratele lui sentimente, si decat o viata in care sa iti spuna soacra ce cat si cum mai bine o viata in care tu hotaresti ce faci si cum faci.

Iar lui si maicasi transmitele toate cele bune si pe el fostul sa il tina cat mai strans ca poate e bun de pus pe varza la un moment dat!

[oana-vasilica]

multumesc pt incurajari.le-as transmite eu multe dar numai de bine nu prea cred dar nici de rau ci imi sunt indiferenti.de mine si de copil nu se apropie si nici sa o faca.cu fostul socru m-am mai intalnit,e inevitabil trec pe langa casa lor cand ma duc la parinti.dar nu a schitat nici un gest sa se apropie iar eu m-am facut ca nici nu-l vad.prea mult rau si prea am plans si suferit din cauza lor si a fiului ca sa am relatii cordiale cu ei.

[ilinca_mioara]

Eu as zice "Multumesc Doamne, ca m-ai scapat de asa ceva!"....

Imi cer scuze daca e prea dur ce am spus...dar viata m-a facut sa vad lucrurile astfel!
Imi pare rau de tine si de bebelus, dar mi-e mila de tatal lui, de ceea ce va deveni sub fusta mamei.....Halal barbat!

[oana-vasilica]

nu esti dura realitatea e cruda.desi mai am unpic si fac 30 de ani tot nu-mi vine sa cred ca e adevarat si totusi...... da nu e barbat e un fatalau ca s-o zic eu mai bine sau mai pe romanaste.era genul de om tacut(mutulica) abia vorbea.acum a capatat curaj mai ales ca a primit cadou de la parinti,.chiar dupa divort,o skoda octavia sedan noua.masina mea preferata.de ce masina asta?nu conteaza.dar mie nu-mi e mila de el il urasc pt tot ce a facut

[ilinca_mioara]

Poate e mai bine ca-l poti ura!
Eu nici macar atata nu mai pot simti pentru tatal fetitei mele...cred ca nici macar ura nu merita.....

Vei reusi sa treci peste toate...timpul vindeca ranile, mai mult sau mai putin.....

Bafta multa..si incearca (ti-o spun din experienta proprie) sa nu te mai gandesti la ce a fost ci doar la ce va fi.....

[oana-vasilica]

multumesc dar daca as putea sa-l uit asa repede ce bine ar fi.dar nici nu as mai putea sa-l iert la ce sa ma astept?la nimic bun raspund eu.andrei e cel care conteza si care imi alina viata,mai ales ca a inceput sa mearga singurel cativa pasi e asa de haios si frumos.eu spun ca e frumos ca seamana cu mine,dar nu sunt frumoasa insa el chiar e nu stiu cu cine seamana cu tata lui in nici-un caz.

[oana-vasilica]

vin sarbatorile .ce frumos,mai ales ca eperioada cea mai frumoasa din an dupa mine si ca dovada de obiceiuri de craciun si an nou ma ocup la serviciu,sunt documentarist la un muzeu din c-ta,daca nu am spus. chiar daca sunt in continuare frumoase anul asta pt mine nu mai au magia altor ani,am imbatranit,am suferit mult,am obosit sa lupt cu rautatea si nepasarea.ma simt aiurea ca nu pot sa trec peste asta dintr-o femeie puternica si vesela nu mai sunt asa ma tem ca am devenit rece,chiar daca cei din jur nu vad.sincer nu stiu de ce prietenii,cunoscutii,familia ma considera puternica,lu[tatoare nu sunt asa dar am devenit fara sa vreau.la 29 de ani am un copil,frumos nu stiu cum de e asa de frumos ca nici cu tasu nu seamana si vesel,o slujba prost platita pt munca si studiile facute si atat.a si am o casa care nu e a mea e a parintilor dar stau singura si nu ma deranjeaza nimeni.ce voi face de sarbatori nu stiu poate ma voi duce la parinti iar de revelion acasa voi dormi ca sa nu simt nimic nici un sfarsit de an.cat as vrea sa nu mai simt durerea asta,dar nu pot si asa ne ducem crucea,la figurat,in viata.asta simt acum rog sa nu se supere nimeni.