The story of Mary....

[mary_lou]

M-am gandit de multe ori, sa imi fac un jurnal...Nu stiu ce ma impins acum sa fac acest lucru, poate pentru simplul motiv ca imi doresc un loc al meu unde sa ma descarc, unde sa stiu ca am prieteni care nu ma judeca prin prisma actiunilor mele...
Nici nu stiu cu ce as putea sa incep, cand gandurile mele sunt asa alambicate, ca simt ca sunt uneori intr-o nebuloasa si, nu gasesc drumul corect!
Oare e depresie post partum? Nu ma mai recunosc si nu imi place sa fiu asa...Nesiguranta, incertitudinea, indiferenta...
Ce as mai putea dori de la viata, ar spune multa lume...Am tot ceea ce si-ar putea dori un om...Aproape tot...
Imi amintesc cate vise, sperante aveam anul trecut pe vremea asta...Ma pregateam de intalnirea cu gogosica mea...Cate s-au schimbat intr-un an...Eu m-am schimbat...
De ce oamenii trebuie sa fie mereu nemultumiti de ceea ce au?!Exista fericire? Sau e doar utopie?!
Am slabiciuni, sunt om, asta e un lucru bun, nu?
Timpul le va rezolva pe toate...Asa imi spunea nu demult o prietena...Am sa astept ca timpul sa scrie povestea vietii mele, continuarea...As fi mai linistita insa sa stiu o frantura din aceasta "continuare", probabil as dormi mai linistita...
Indiferent de deciziile mele, gogosica mea va fi alaturi de mine si ma va iubi...Dar oare ma va judeca?! Aici, tot timpul are raspunsul....
Un lucru e sigur, banii n-aduc fericirea, dar o intretin!!!
Va mai tin la curent cu...trairile mele...

[Cami-N]

Cred ca prin ce treci tu e o stare obisnuita pentru mamicile de inceput! Am avut si eu perioada asta....acum imi revin incetisor...odata cu cresterea pruncului,imi cresc si mie sansele sa revin la ceea ce eram inainte de el! Mi se pare natural ca totul sa se schimbe...ca tu sa nu mai fii cea de acum un an! O sa-ti prinda bine jurnalul...sa te recitesti ori de cate ori ai ocazia...eu cand imi recitesc jurnalul,ma minunez prin cate stari am trecut in toata perioada asta! si am invatat din el... si mai invat ...sa nu mai fac aceleasi greseli.... Bun venit la jurnale!

[dragomir lucia]

Mary,e clar ca ai o neplacere care iti umbreste viata,o strare de disconfort,dar intotdeauna trebuie sa ne reculegem si sa cautam solutia la prroblemele noastre.
problema ta se lasa mai mult ghicita,de ce nu ne povestesti mai mult?

[ilinca_mioara]

Draga mea prietena......
Nici nu stiu ce sa-ti spun....sa ma bucur ca esti aici?! Poate ca nu, pentru ca eu stiu din ce motiv ti-ai deschis acest jurnal.....

Dar pana la urma ma bucur....pentru ca te va ajuta sa te regasesti, sa vezi ca esti o femeie minunata, cu un copil la fel de minunat!
Stiu prin ce treci si n-am sa dezvalui eu nimic..ti-am spus parerea mea deja!
Sunt absolut sigura ca vei trece peste aceasta perioada..nu stiu insa cum, dar vei trece!

Sunt alaturi de tine in orice situatie....pupici!

[adeluta75]

Mie imi place insa cum scri....vorbesti pe limba mea ,eu una te inteleg foarte bine.....poate intr-o zi voi ajunge sa te inteleg si mai bine ca acum.....
E greu sa iti descarci sufletul,trairile..sa o iei mai incet.....sa spui ce vrei sa spui doar cand esti pregatita.....ca acum mi se pare ca incerci marea cu degetul,ti-e frica sa te destainui in totalitate....
eu insa ma bucur ca sunt oameni care simt ca tine..numai bine!

[mary_lou]

Am uitat cat de bine imi face sa fiu aici in acest loc, pe acest forum cu voi...Va multumesc, stiam ca nu ma veti dezamagi...
Incerc marea cu degetul?! Da, probabil ca da, o incerc...Visez prea mult, sunt o fraiera sentimentala intr-o lume unde sentimentalismul nu-si are locul...Sa ma schimb?! M-am intrebat de nenumarate ori, dupa ce am adresat un zambet cuiva, oare a fost din inima sau...?!
Doar fiul meu e sursa celor mai multe zambete sincere...restul doar schiteaza o persoana fericita...Cat de mult as vrea sa nu fiu aceasta persoana acum...Cum oare sa ma iubesc pe mine mai mult?!
O mie de ganduri, framantari, vise, dorinti...
Un lucru e cert, la vara am alta masina! Asta da ma multumeste...
Fiul meu e un frumos, un scump si un destept, fara falsa modestie..Sunt "ba-ba" lui, asa cum ma striga...
Sunt asa de multe lucruri care ma multumesc, si totusi sunt si mai multe care ma nemultumesc...
Cu multe lucruri sunt franca, deschisa, dar cand vine vorba de mine...am o carapace destul de scortoasa!!!
Am lasat-o putin intredeschisa si..regret, ca nu ma mai recunosc si nu imi place...
Timpul...el e singurul care va decide...
Si am o perioada asa de aiurea, de incarcata, care nu ma lasa sa fiu eu insumi, sa ma gandesc la mine, la viata mea ...Putina liniste mi-ar trebui, departe de tot, sa fiu doar eu cu mine insumi...Sa plec undeva sa imi las frustrarile si gandurile aiurea intr-un loc uitat de lume...Dar inca n-o pot face...
Vine ziua puiului meu, va face un anisor, vin sarbatorile...un nou an, poate o noua viata...Cine stie?!
Prea multe ganduri, majoritatea negre si nu vreau...Am asa de multe motive pentru care ar trebui sa fiu bucuroasa si totusi...
Maine e o noua zi, o noua saptamana, multe de rezolvat, parca nu se mai termina...Poate asta imi va tine gandurile aiurite departe...
Va mai tin la curent...
Ce greu e sa fiu eu!!!

[ilinca_mioara]

Draga prietena....te inteleg atat de bine, stiu prin ce treci si tocmai asta ma rascoleste si pe mine!

Stiu cum e sa zambesti de complezenta, stiu cum e sa te prefaci a fi fericita si de fapt sa nu fie asa...si, offf Doamne, e al naibii de greu!

Nu stiu ce sa-ti spun, nu stiu daca exista ceva sa-ti aline durerea sufleteasca....eu n-am gasit....decat timpul care iti da senzatie ca sterge totul, dar....trebuie sa fiu sincera...e doar o senzatie! Ranile raman, doar ca se cicatrizeaza...dar iti aduci aminte de ele in vremurile innorate!

Ai grija de tine si incearca sa te desprinzi putin de tot...poate vei gasi o cale de mijloc, care sa-ti fie ajutatoare!

Pupici....

[oanadd]

mary, ma bucur pentru tine ca ti-ai facut un jurnal unde sa te poti descarca fara sa te tei de ceea ce vei scrie. incearca marea cu degetul daca i chef si lasa sa treaca prin carapacea ta bucuria vietii. numai tu esti stapana vietii si numai tu ai cheia de la fericirea ta. zambeste cand il vezi pe octav si plangi cand esti suparata sau nu-ti ies asa cum trebuie lucrurile. fii tare pentru tine si fa din viata ta o aventura. una de neiutat. sper sa fie bine.

[mary_lou]

Da Oana , asta am sa fac!
Iarasi am avut o noapte agitata, macar Tavi m-a lasat, a dormit si el, oarecum mai linistit...Ma nelinistesc bubitele de pe fatuca lui dragalasa...O sa merg cu el la medic, sunt putin speriata!
Natura umana e foarte schimbatoare...Ufff sper la anul pe timpul asta, sa mor de ras cand citesc randurile astea!!
Incep sa fiu stresata, vine zua lui Tavi, azi mergem sa vedem un local, chiar imi doresc sa ii facem acolo petrecerea de un anisor...E rustic amenajat, e frumos...O sa pun pozici! Azi merg la croitoreasa sa imi las la lucru costumatia de "bal"...Sper sa iasa bine.
Sunt obosita de atata nesomn, nopti nedormite...Diseara am sa ma culc devreme si n-am sa las un gand negru sa-mi acapareze mintea...
Asa de frumos am inceput ziua..."Ce frumoasa esti! Aveti grija de voi..." Ce cuvinte simple, care insa acum mi se par ca si cum ar fi tot universul meu!
M-am apucat iar de fumat, si cat nu voiam sa fac asta...Dar deocamdata n-o sa ma las...nu am motivatia, inca...Ma calmez asa si..e bine deocamdata!
Va pupicesc si o zi buna!

[mary_lou]

O noapte lungaaaaaa...nesomn...Am plans asa cum n-am mai facut-o demult, m-am descarcat de tot, am retrait iarasi totul si a durut ca dracu' amintirea...Dar, m-am trezit altfel, mai vesela , mai optimista...
Uneori face bine si un plans sanatos. Nu sunt o persoana rea, la concluzia asta am ajuns...Inca nu sunt pierduta de tot .
Sunt multumita, am gasit localul pentru petrecerea de mot a puiului meu, am emotii de pe acum...Sunt antrenata in liste, invitati, am mintea ocupata, ceea ce e foarte bine...Sunt totusi streasata, croitoreasa mea vine abia maine si nu stiu daca va reusi sa-mi lucreze costumul...
Vineri pe 7.12.2007 va incepe petrecerea...Cate emotii!!!
Viata e plina de compromisuri...Ma voi gandi la asta, in timp ce traiesc fiecare clipa cu puiul meu, incercand sa ma redescopar...Adevarata EU doar el o stie, si asta ma face multumita de mine...
Incet incet imi revin...Greu dar trebuie!