Depresia postpartum

[Marinela72]

Daca citesc acu si eu ma amuz dar in momentele alea... Oricum e mai bine sa nu o iau ca pe o tragedie, nu? Binenteles ca dupa ce misoginu' politai m-a oprit si mi-a zis ce si cum, l-am sunat pe Adi si am incercat sa ii spun ce am patit...nu stiu cat am reusit ca ma jeleam de mama focului, pana la urma am inchis fara sa il fac sa inteleaga mare lucru si in 15 min m-a sunat el. Mai sa-l umfle rasul...nu stiu de ce, a uitat probabil ca de sarbatori eu nu voi putea conduce si nu stiu cine ne va aduce acasa de Craciun de la nasi, de revelion, de Sf. Stefan...
Adi mama, o fi buna la gust berea fara alcool ca nevasta-ta te-a aranjat sa fi sofer!
O seara buna si aveti grija la volan.

[mary_lou]

Mari, la circulatia din Bucuresti, eu zic ca e bine ..se mai relaxeaza nervii!!!
Asta ma enerveaza si pe mine...De sarbatori soferesc la greu...Nu ca nu as face-o si in restul timpului...

[Marinela72]

...si uite-asa anul asta de sarbatori cred ca vom folosi taxi-ul.

Ieri...ziua incepuse bine, dar eu stiu uneori mai bine ca nimeni sa stric asta.
Sunt nedreapta cu cei din jurul meu, a cata oara imi dau seama de asta. Sunt o rasfata, ma rasfata mama, sotul, pana si fetita mea si cu toate astea sunt momente cand sunt rea cu ei. Si azi am fost...apoi mi-am dat seama, mi s-a pus un nod si m-au umflat lacrimile. Kiki mi-a reprosat si ea ceva, e ca o sora pentru mine si totusi in ultimul timp parca nu am mai fost nici cu ea cum eram odata. Ma detest, da, sunt momente in care ma detest. E groaznic sa nu fi impacat cu tine si nici sa nu reusesti sa faci ceva pentru a fi altfel...Dar incerc si sper de fiecare data sa invat ceva din toate ratacirile mele.
Apoi m-am linistit, ii multumesc lui D-zeu ca mi-a dat puterea de a cere iertare si lor puterea de a ma ierta. Si totusi nu pot sa nu ma intreb: daca intr-o buna zi nu vor mai face asta?

[Cami-N]

Mari....te vor ierta ori de cate ori nu vei precupeti nimic in a le cere iertare! Eu am gresit cumplit si tot am primit o noua sansa...trebuie sa stiu acum sa profit de ea...
Asa suntem noi...lovim in cei care ne iubesc....nu stiu de ce... si eu fac la fel!
Sper sa ai o vacanta de vis la Viena....nici nu mai e atat de mult!

[Marinela72]

Of, Cami...greselile astea...si sentimentul ca nu invat nimic din ele.
Mi-e atat de ciuda pe mine, pe ezitarile si furiile mele, pe neputinta de a fi mereu asa cum mi-as dori. Mi-e ciuda.

[mary_lou]

Cat ma regasesc si eu in aceasta descriere...Parca odata cu nasterea copilului devenim mai ..nervoase ...De ce oare?!

[Marinela72]

E greu...desi alegerea ne apartine in totalitate, e greu...
Caut un apartament, stiam ca este greu si deja am inceput sa acumulez stresul, nervii, oboseala...
Am vrut-o pe mama langa mine desi 99% din copii nu vor sa stea cu parintii lor. Eu simt ca asta este bine pentru noi acum, pentru Alexandra, pentru mine, pentru ea. Adi este de acord, el a insistat mai mult ca mine sa luam hotararea asta. Pana creste fata, pe urma vom cumpara o garsoniera sau vom schimba din nou apartamentul mare intr-unul mai mic si o garsoniera. Nu stiu ce va fi peste ani, stiu ca acum vreau un apartament de 4 camere, am nevoie de spatiul asta...
Imi plac apartamentele aranjate pe care le vad, sunt foarte scumpe intr-adevar si atunci trebuie sa iau unul ruinat. Si nu imi vine sa dau atatia bani pe ceva care arata jalnic...e o nebunie, stiu, dar asta simt. Si totusi cred asta trebuie sa fac desi mi-e groaza de meseriasi, de moloz, de daramaturi.
Si una peste alta stau in dilema si cu Austria, toate planurile mele se duc de rapa si asta pentru ca banii nostrii nu pot concura cu milioanele de euro ale altora. Si, Doamne, de mult nu am mai simtit frustrarea asta. Dar cum sa mai plec daca eu nu reusesc sa cumpar nimic pana atunci si cu amenintarea ca de la 1 ian. apartamentele se scumpesc din nou?

[ilinca_mioara]

E foarte greu cand esti intr-o situatie din asta: timpul te preseaza, banii sunt oarecum limitati...etc.
Am trecut prin asa ceva acum 4 ani,cand mi-am achizitionat apartamentul. Din pacate eram tot singura...si cred ca atunci am acumulat foarte mult stress, oboseala..pe care le resimt si acum. Dar pana la urma se rezolva totul..incet, incet!
Bafta multa..iti tin pumnii!

[Marinela72]

Multumesc mult de incurajari!
Suntem pe cale sa achizitionam un apartament, daca nu mai intervine altceva, luni semnam actele. Apartamentul este jaf...voi fi probabil alti nervi cu renovarea lui dar pana la urma il vom face cum ne va place noua.
Vom vedea! Si poate plecam pana la urma si in Austria.

[ilinca_mioara]

Cred ca e mai bine sa-l faceti voi dupa gustul vostru, decat sa-l fi gasit gata aranjat dar s anu va fi simtit prea bine in el!

Bafta multa in toate! Sper sa ne trimiti vederi din Austria!