Va multumesc din suflet pentru urari dragii mei, dar sa stiti ca ziua de azi e una trista pt mine pt ca Mario,prietenul meu este in spital bonlavior,eu nu am fost la el pt ca nu am voie sa intru in spital,dar a fost mami si s-a intors foarte trista de acolo .
Cand a ajuns acasa si mi-a povestit,doamne nu-mi venea sa cred!
Prietenul meu sta acolo intr-un patut de spital si eu nu pot sa fac nimic ca sa-l ajut!
Partea buna este ca nu e chiar asa grav,dragutul de el are amigdalite si rosu in gat si mi-a mai spus mami ca mai urmeaza inca un set de analize sa vada doctorii cu exactitate daca in rest este totol in regula.
Mamica lui este distrusa de durere,chiar daca este ceva totusi minor,dar faptul ca-ti vezi copilul intr-un patut de spital...nimic nu poate fi mai dureros.
Doamne,cate mi-a mai povestit mami,e incredibil,sistemul nostru sanitar e la pamant,spitalul arata ca dupa al doilea razboi mondial,nici macar un pat ca lumea nu vezi,doctorii si asistentele sunt cum sunt,pana nu le dai dreptul nu te baqga in seama.
Si copii,multi copii abandonati,i s-a rupt sufletul la mami cand ia vazut!
Doamne,oare ce suflet sa aiba aceea mama care-si abandoneaza copilul in spital!
Daca este dreptate in lumea asta,sper ca intr-o zi acele mame vor fi pedepsite pentru toata durerea pricinuita acelor fiinte nevinovate!
Dragii mei,imi cer scuze pt starea mea,dar mai ales pentru starea lui mami,sper sa ne intelegeti si va spun la toti sa multumiti lui D-zeu pt ca aveti mamici care va iubesc si va ocrotesc.
Acum va las si revin mai tarziu sa va salut pt ca mami nu se simte asa bine.
Va pupicesc mult,mult de tot si va doresc multa sanatate ca-i mai buna decat toate.
Pupici si din partea lui Mario si m-a rugat sa va spun ca ii este tare dor de voi.
