by viopogaceanu » Sat Apr 16, 2005 8:33 pm
miti76 scrie:
Viopogaceanu-greu de zis, caci am citit cam putin, dar pot spune din ce am citit ca are un suflet mare sa incapa Everestul si o tristete mai adanca decat cea mai adanca groapa abisala
Nu stiu daca am suflet mare.Sigur am foarte multa tristete adunata in mine. Anda-Paula ce mai poate alunga din ea. 18 ani am trecut prin diverse faze. Vine... nu vine... este sarcina... nu este sarcina.... hait, e avort spontan.... nu se poate, este extrauterina... iarasi histerosalpingografie, infectie la rinichi, supradoza la radiatii... hai la Cluj. Cei mai buni medici- oncologie. Nu ai nimica, ba da, alte controale, biopsie.... suspect cancer mamar, biopsie....Din toate astea, noroc de mine ca nu am facut toate tratamentele indicate. Tot timpul am avut moralul foarte ridicat si am practicat autosugestia. In Cluj, am vazut cum se poate prabusi un om (mama a doi micuti) datorita vaietelor si a grijii neneturale din partea neamurilor si a familie. Toti sufereau, dar nimeni nu credea ca mai poate fi vindecata. Ii explicau sa stea linistita , de cele trbuincioase se ocupa ei. Mama ii explica , fato mai bine te ia Domnu decat sa suferi, nu ai vazut cum o ajunsa Anica. M-am grabit sa fiu bine, sa nu dau nimanui satisfactie. Atunci am invatat ca in fata vietii si a mortii, fiecare este singur. M-a ajutat bun-bunutul Dumnezeu. Sunt sanatoasa, duc tot ce pot in spate, mandra ca pot si am putere. Multumirile, nu le asteapta nimeni, asa cum nimeni nu are timp sa ma asculte. De obicei eu ascult, doara stau acasa, ceilalti au probleme si nu au timp de fleacurile mele. In 21 aprilie fac 53 de ani. Sunt mandra. Am energie, putere de viata, pot ajuta si pe altii, am un puiut ( care de ma oparam, nu ar mai fi existat) pentru care ma concentrez sa fiu tanara.
viorica&anda-paula