Oana, pot sa spun orice vrei sa stii...nu, nu a dat nici un motiv, nu s-a scuzat...in mare parte m-a ascultat si cred ca era shocat ca mi-a trecut divortul prin minte. A spus doar ca de multe ori EU am fost cea care nu a vrut sa facem dragoste dar in acelasi timp a fost de acord ca avem o mare problema si ca trecem prin niste momente grele, si ca mai mult eu sunt cea care incearca sa faca ceva. Mi-a mai spus ca ma iubeste foarte mult si ca nici nu se gandeste sa renunte la casnicia noastra si ca nici pe mine nu o sa ma lase sa fac asta.
Partea cu acuzatiile, ca de multe ori a fost vina mea, nu e chiar neadevarata. Dar am simtit ca ma foloseste, ca vine la mine doar cand nu mai poate, ca o face doar ca TREBUIE sa o faca. Si ceva ma bloca in acele clipe. Mai ales ca, in acele momente, fie ele la o luna, fie la doua, eu nu ma simteam bine deloc. I-am spus si de cate ori am avut orgasm in ultimii 2 ani si crede-ma ca mai raman degete la o mana dupa ce socotesc asta
Ce sa iti spun, eu credeam ca e de vina faptul ca m-am ingrasat dupa nastere, ca nu mai sunt asa frumoasa cum eram inainte. E adevarat...dar chiar nu ma simt bine in pielea mea acum. Eu nu ma plac. Si ma astept sa ma placa el??? Poate e prea mult!
Oricum, dupa ce am revenit acasa, lucrurile au reintrat in "nenormalitatea" in care erau. Am dus bebelu' la mama si suntem singuri. Si degeaba.
Problema e ca am obosit sa mai astept clipe intime si, mai mult decat atat, am obosit sa le mai cersesc.
Deocamdata nu am puterea sa iau vreo decizie, nu am de gand sa renunt usor la casnicie dar cred ca nu se va schimba nimic pana in clipa in care EU nu voi fi multumita de mine. Probabil problema (sau o parte din problema) s-a mutat la mine acum, nu mai stiu ce sa fac, sau ce vreau, stiu doar ca am o viata fara SEX. Sau fara dragoste?
Nu plange ca s-a terminat, zambeste ca s-a intamplat...