by jo_ana » Mon May 21, 2007 2:27 pm
Bine-ai venit, nicol!
Stii care e problema? Ton era un copil foarte docil...uneori ma si enerva cat de cuminte era, iar acum a devenit exact opusul: obraznic si sensibil numai la ce vrea el!
De exemplu, sambata, dupa ce m-am certat cu ei, am inceput sa plang, iar golanul, stii ce mi-a zis? "Daca crezi ca-ti face bine, plangi"...Am ramas traznita, copilul meu imi spune asa ceva?...Iar cand a simtit ca-i e foame, dyupa cateva ore de la incident, a venit la mine, a bagat o privire dintr-aia cum numai la indragostiti vezi si mi-a spus "Mami, stii ca esti draguta si ca eu te iubesc?!" Eu i-am spus "Stiu", "Ce-ai dori tu de la mami acum" (convinsa fiind ca a venit la mine pentru ca avea el barbatusul vreun interes)
"Mami, mi-e foame, imi spui ce mi-ai facut bun de mancare?"...
Se zice ca pe la 4 ani copiii devin foarte dificili, dar nu mi-am imaginat ca va fi chiar asa de greu. Si partea nasoala vine din faptul ca acolo unde eu impun limite, vin altii si le sterg razand...
Tata e in spital...evident, cand sunt probleme, se ajunge la mine...imi pare tare rau pentru el, dar stiam ca se va ajunge aici! Acum 2 luni am rugat-o pe mama sa aiba un pic de grija de el, ca nu e caine de vanatoare...Ea, mama, imi spune ca are pneumonie, o fi avand si asta, dar ce legatura are pneumonia cu regimul alimentar? Nu sare, nu grasimi, nu ...
Sunt furioasa, pentru ca se trag 7 piei de pe el, numai pentru ca altii sa stea bine-mersi in "cafenele literare", printre adevaratii intelectuali , la 31 de ani, fara niciun venit...