buna.eu sunt noua pe forum.tzi-am citit povestea shi m-am cutremurat.m-am gandit sa ma inscriu shi eu poate pot fi cuiva de folos.eu zic sa mai incerci,sa nu-tzi pierzi speranta.ai 21 de ani,ai un sotz care din cate vad eu te iubeshte,ba chiar tzi-a facut cont
![Cool! [cool]](./images/smilies/cool2.gif)
sotzul meu a intentat actziune de divortz cand a aflat la 7 sapt ca vom avea un bebelush shi a spus ca lui nu ii tb un bebelush.sapt trecuta,aveam 33 sapt,a spus ca el oricum merge inainte cu procesul,s-a uitat la burtica mea care era maaaaaaaaare shi nu-i venea sa creada.atunci i-am spus ca sunt 3,mai in gluma,mai in serios,shi a tinut neaparat sa mearga cu mine la medic sa vada shi el si a apoi pt prima data de cand aveam 7 sapt,s-a intors acasa shi nu s-a mai mishcat de langa mine.shi-a retras "plangerea" in care formulase cum ca sotia lui ii va face un copil fara voia lui (asha a scris din cate mi-a spus
![capzid [czid]](./images/smilies/capzid.gif)
)si s-a hotarat sa ramana langa mine shi bebelushi
![zambet larg [:D]](./images/smilies/bigsmile.gif)
.cornelia,iti spun toate astea ca sa shtii ca face mult sa ai pe cineva alaturi.ai grija de el shi pretzuieshte-l,fara el ar fi fost shi poate fi mai rau.o sa incercati din nou...shi vetzi reushi.mult succes shi sa auzim de
![bebe [bebe]](./images/smilies/copil.gif)
cat mai repede...dar ai rabdare inca 3 luni macar.te pupicesc.raluca