Noi nu iesim cu copiii decat in week-end (in rest iese bona) si atunci numai impreuna. Asta a fost o conditie impusa inca de la inceput, cand erau mici si trebuiau plimbati cu caruciorul. NU ies niciodata singura ei. Nu ca nu m-as descurca (caci stie sotul meu ca sunt mult mai descurcareata decat el) ci din principiu: la inceput cand erau mici-mici mi se parea extrem de plictisitor, sa mergi fara sa ai cu cine schimba o vorba. Acum nu mai este plictisitor caci comunica si cei mici altfel, dar oricum nu vreau sa ies singura. Chiar daca sotul meu ar face treaba in casa in timpul asta, tot nu vreau sa il "privez" de alergatura dupa copii prin parc. Sa simta si el ... mersul in parc.
Iar in ceea ce priveste treaba in casa, pe tati nu l-a intrebat nimeni daca este de acord. Dar daca are casa si copii mici, ce sa-i faci? Asta-i viata!