Adio...

[bebefetita]

simonandre, in speranta ca vei mai intra macar sa citesti ac. randuri si ganduri ale noastre, nu vreau sa-ti spun ca imi pare rau, sigur ca imi pare rau, cui nu???
vreau sa-ti spun ca oricine isi doreste un copil atat de mult, il va avea. Credinta sa aiba.
Oarecum stiu ce inseamna, daca imi este permis sa spun asa. Nasica mea, care are doar 26 de ani... incearca de mai bine de 2 ani sa aiba bebe. Timp de 2 ani nici macar nu a ramas insarcinata, apoi am ramas amandoua gravide aproape in ac. timp (ca ai nostri soti se distrau teribil pe chestia asta). Ea a pierdut sarcina la o luna jumat., eu am mers mai departe. M-am simtit al naibii de prost.
Nasica mea 2 luni nu a vrut sa mai auda de bebe si sarcina, dar ... desigur, dupa ce si-a revenit, a luat-o de la capat.

Dumnezeu sa-ti dea putere sa treci cat mai repede si cat mai bine peste ac. experienta.

[raluka_huncu]

Nici nu stiu ce sa-ti spun...
Doar ca.... niciodata sa nu spui niciodata. Si Cellya a trecut prin 2 incercari pe care eu nici nu pot sa mi le imaginez, si iata ca a fost asa de curajoasa incat nu a renuntat. Poate mai tarziu o sa reconsideri, pt ca, zic eu, ar merita! Dar tu stii mai bine.
Te pup si poate mai ramai cu noi.

[simonadre]

Old habits die hard. ..
nu pot sta departe de voi si va multumesc pentru incurajari..mi se pare nedrept sa trecem prin atatea chinuri ca sa aducem p lume o fiinta. si e si mai frustrant sa vezi cum unele dintre noi au noroc si tanjesc sa mai aiba burtica, dupa o sarcina minunata, iar altele isi distrug sanatatea mentala si fizica incercand...eu sunt realista si nu pot lasa nimic in voia soartei.
imi recunosc partea de vina, poate nu am facut toate analizele necesare, poate nu am stat acasa cand trebuia, poate...
va spuneam ca e doar o loterie, nu exista garantii..vreau siguranta,nu nopti nedormite si zile incarcate de tensiune la gandul ca as putea oricand sa patesc ceva..nu stiu ce voi face..
lasand gandurile acestea la o parte, poate va aduceti aminte de durerile groaznice de spate pe care le aveam din luna a doua..
in momentul cand s/a rupt apa, abia reusisem sa ridic un picior sa ma imbrac cu pantalonii de dormit. simteam ca mi se rup picioarele din bazin..ingrozitor. imediat dupa, cand speranta ca voi mai retine ceva lichid daca voi sta pe spate in pat, tinandu-ma cu mana dar printre degete curgea fara oprire, in acele momente, durerea de spate a disparut complet si nu am mai simtit nici cel mai mic junghi pana in ziua de azi..adica de 5 zile.
dupa atatea luni de groaznice dureri (si eu chiar nu ma plang de orice zgarietura), acum ma simt ca un paralizat care s/a ridicat din scaun si merge din nou...e minunat sa ma pot misca din nou dar e infiorator costul acestei minuni..
ma voi testa pentru unele chestii pe care nu le facusem, daca am avut ceva de la animale (oricum toxplasmoza era negativa), ma voi trata, le voi trata si pe ele, dar nu cred ca voi mai avea curajul s-o iau de la capat..O admir pe Cellya, este dovada ca noi, femeile, suntem mai puternice decat zeci de barbati la un loc, dar eu nu pot trage un nou loz. ma tem ca a treia oara clachez..
multumesc inca o data fetelor, va voi citi din cand in cand..si va voi spune daca descopar ceva..
va pup. un Revelion minunat!

[eva_bugheanu]

Simona, se pare ca ti-ai mai revenit cat de cat. Timpul reuseste uneori sa mai sterarga din urmele acestor dezastre. Poate asa se va intampla si in cazul tau. Iti repet ca noi iti suntem alaturi si oricand vei gasi aici, printre noi, o oaza de liniste.
Ai grija de tine si nu uita ca acum, cea mai importanta esti tu! Nu te neglija si incearca sa-ti aduni fortele. Ce vei hotari apoi, este treaba ta!

[mary_lou]

nici nu stiu cu ce sa incep. dureroasa, crunta, nedrepta... asa s-ar putea descrie aceasta situatie. nici nu-mi imaginez prin ce treci, eu una cred ca nu as suporta o pierdere de felul asta. cuvintele sunt de prisos, dar exista mereu speranta.
poate ca e mai bine asa, dureros e drept, dar dumnezeu le potriveste si le stie pe toate. sunt sigura ca o sa ai la un moment dat un bebe sanatos.poate ca acel moment va fi un pic mai tarziu.
ai dreptate a face un copil e ca o loterie, niciodata nu se stie cu certitudine ce va fi, dar si dupa aia tot loterie e....
cunosc pe cineva care a pierdut trei copiii deodata de 2, 5 si 8 ani, intr-un stupid accident - incendiu...nu e nedreapta viata?
la 38 de ani s-a hotarat sa mai faca inca un copil - si acum au un baietel. cand se gandesc ca ar fi putut avea patru copii in loc de unul singur....
viata in sine e o loterie! dar trebuie mereu incercat sa tragem lozul cel mare, e pacat macar daca nici macar nu incercam!
iti doresc tot binele din lume, si sa nu-ti pierzi speranta!
mai tarziu toate acestea ti se vor parea fragmente dintr-un vis urat!

[imanK]

Stiu ca e crunt de dureros,dar ai sa vezi ca timpul le rezolva pe toate si iti spun asta din experienta mea.Important este acum ca tu te simti bine si esti sanatoasa.Eu ma gandesc ca o sa tragi lozul castigator ,dar nu te mai gandi la asta .Viata merge inainte ,ai doi copii blanosi extrem de dragutzi ,ei au nevoie de tine .
Si eu am o prietena medic care a pierdut 3 sarcini si nu gaseau cauza, pana la urma i s-a facut cerclaj (colul uterin nu se inchidea iar cum sarcina crestea ,devenea mai grea si o pierdea...si tot asa) si acum are 2 copii si un catel.
Ai sa vezi ca o sa fie bine.

[simonadre]

Doamne, fetelor,
mi-e dor de copilasul meu...si mi se rupe sufletul..parca-l simt si acum cum misca..nu mai pot..

[eva_bugheanu]

Putere Simona! Vino si scrie-ne ce vrei si ce simti!Descarca-ti sufletul! Stiu ca e greu dar gandeste-te ca a fost vointa lui Dumnezeu.
Te sarut si ai multa grija de tine. Un an mai bun iti doresc!

[simonadre]

iau antibiotice..daca n-as sti ca nu am voie, cred ca as bea incontinuu..momentan plang...diseara ma duc la mama..n-am vazut-o de vreo luna..stiu ca a plans toate zilele astea..mi-a spus tata. mi-e groaza ca daca ma vad cu ea voi plange si mai mult..dar vreau sa fiu tare pentru ea..si pentru sotul meu..incerc sa fiu vesela..acum nu e in casa.
am spus ca nu mai intru aici dar am nevoie de voi. nimeni altcineva n-ar intelege si nu m-ar putea ajuta.

[eva_bugheanu]

Te rog sa ai mare grija ce faci! Nu are rost sa inrautatesti situatia si sa distrugi ceea ce ai. Gandeste-te ca ai o familie care te va ajuta sa-ti fie mai bine si alunga-ti din minte gandurile rele.
Tu trebuie sa te indrepti spre bine, nu spre marginea prapastiei. Ai spus ca ai incredere in noi, atunci asculta ca cel mai bine e ca incet, incet sa-ti reiei viata normala! Crede-ma!