Nu va mai faceti griji ca va veni el si sexul.
Pot sa va inteleg temerile legate de dureri dupa nasterea vaginala. Probabil ca daca as fi nascut asa, mai pupa barbatul meu sex la pastele cailor. Si chiar si asa (am nascut prin cezariana) a avut de asteptat ceva. Desi eu m-am refacut foarte repede si fara probleme dupa nastere, copilul m-a supus unui program infernal. Pana la 7 saptamani se trezea din ora in ora sa manance. Seara avea program de urlat cam 3 ore si adormea doar daca il plimbam prin camera pana ameteam. Ziua, cum il punea jos, parca il puneam pe foc , incepea imediat circul. Desi de la 7 saptamani a inceput sa doarma 5 ore legate pe noptea , ziua calvarul s-a mentinut pana pe la vreo 3 luni. Asa ca am fost ca un fel de zombi pentru cateva luni, mai functionam doar din instinct. A incercat sotul meu sa imi zica la un moment dat ca pe el il neglijez, dar cred ca regreta si pana in ziua de azi
![ciocan [cfev]](./images/smilies/ciocan.gif)
. Recunosc ca mi-a trebuit mult sa incep sa ma simt iar om, iar cand am reusit asta am dat semnalele necesare si lucrurile au intrat pe fagasul lor firesc.
Asta este. Nu suntem roboti. Acum nasti, acum alaptezi, acum schimbi scutec, acum legeni, acum faci sex, acum iar alaptezi, etc....
![capzid [czid]](./images/smilies/capzid.gif)
Avem sentimente si , mai ales, avem limite. A forta aceste limite nu aduce nimic bun, ci doar resentimente, chiar daca innabusite, in unul din parteneri. Copilul ni l-am dorit amandoi, iar sarcina unui tata nu se termina cu inseminarea, desi uneori am senzatia ca asta isi imagineaza barbatii.
Dar toate astea se uita cu timpul. Uite ca acum sunt gata sa o iau de la inceput. Dar de data asta am un sot mai intelept, dupa ce a mai avut o data experienta asta. Si can a auzit ca 70% e tot baiat, s-a si grabit sa decreteze ca il facem si pe al treilea, ca sigur va fi fata. Ha! Pofta in cui, ca inca nici nu l-am nascut pe asta.
Pupici si
!