Se poate suplini lipsa lui tati in viata unui copil?

[iolaru]

Asa cum am scris si in primul mesaj, de doi ani nu s-a pus problema implicarii fizice a tatalui fiicei mele in viata ei, pentru ca este plecat din tara, dar urmeaza sa vina de sarbatorile de iarna. Si eu am considerat, pana la un anumit punct, ca nu trebuie implicata actuala sotie, dar de cand sunt impreuna (mai mult de un an inainte de a pleca din tara), el nu a avut nici o intalnire doar cu fiica lui fara a fi si sotia prezenta, chiar daca vizitele erau si asa prea rare (cam de 4 ori pe an), iar la telefon vorbeau la fel de des ca si acum. E suficient ca sa o rascoleasca pe fetita si prea putin pentru a avea o relatie cu ea. De mers in vacante la el nu s-a pus problema, pentru ca ei nu sunt plecati definitiv, ci doar la munca si nu ar exista posibilitatea asta. De altfel, in alte conditii, cum as putea fi de acord ca ea sa plece atat de departe daca el nici nu-si cunoaste bine copilul, ca sa o poata ingriji mai multa vreme? Nici ea n-ar pleca fara mine ( am intrebat-o in urma cu ceva vreme) si e normal, pentru ca nu se poate simti in siguranta langa un om care nici macar nu-i cunoaste dorintele, nevoile, chiar daca acesta este tatal ei, de fapt cu atat mai mult...

[Anaisia]

Daca fostul tau sot si atuala lui sotie vin in tara de sarbatori,poate va veti intalni cu totii atunci cand va vor vizita sa vada fetita...si poate vei avea si discutia de care pomeneai,de fata cu sotia lui,desigur.Nu stiu insa ce ai putea obtine...repet,eu cred ca daca nu vine de la sine...mare lucru nu obtii insistand tu sa se intereseze mai des de copil...
Orice copil are nevoie si de o reprezentare masculina in viata lui...Ai pe cineva apropiat care sa inlocuiasca cat de at aceasta absenta a tatalui fetitei tale?Ma refer la tatal tau....daca ai un frate...prieteni?

[iolaru]

Am doi frati, care locuiesc in alte localitati, ne intalnim cam la 2-3 luni si la care fetita tine foarte mult, iar tatal meu este foarte departe de noi, dar e foarte aproape de sufletul ei - din pacate ne vedem cu el si cu mama doar de 2 ori pe an, dar vorbim la telefon tot la 2-3 zile. Din acest punct de vedere situatia nu este ingrijoratoare, pe mine ma preocupa atitudinea tatalui ei pentru ca imi pune intrebari mereu si nu vreau sa ajunga (la aceasta varsta frageda) la concluzia ca nu este iubita de tatal ei sau ca este pe un loc nesemnificativ in inima lui - consider ca este important pentru dezvoltarea psihologica normala a copilului. (Bunica ei (ex-soacra-mea) vine destul de des pe la noi si-i spune uneori: "sa-l iubesti pe tati" si altele.)

[Anaisia]

Ce poti face tu, in afara de discutia pe care o poti avea cu tatal fetitei tale, este sa ii spui si tu ca tatal ei o iubeste oriunde se afla pe lumea asta...doar ca distanta il impiedica sa fie mai des langa ea.Tu nu ai nici o vina ca el nu suna mai des...Copilul va sti exact sa aprecieze cine i-a fost alaturi,mai bine ca oricine.
Sa te ajute Dumnezeu sa faci cum e mai bine pentru fetita ta si in acelasi timp sa ai grija si de tine.Daca tu esti bine...si copilului tau ii va fi bine.

[iolaru]

Anaisia, iti multumesc pentru ca ai fost alaturi de mine in incercarea de a-mi limpezi gandurile si de a hotara ce am de facut pentru fericirea copilului meu. Va doresc sa fiti sanatoase si fericite (tu si fetita ta) si sa aveti parte de tot binele din lume - iar daca ai o familie mai numeroasa va doresc tututor ce-mi doresc si mie si, in curand, Sarbatori fericite !

[Anaisia]

Multumesc de urari ! Cu siguranta aceste sarbatori vor fi fericite ! De mult nu le-am mai asteptat asa... Anul acesta am pentru ce sa-l astept pe Mos Craciun...am pentru ce sa-mi doresc bradut...pentru ca anul acesta nu voi fi singura de sarbatori...pentru ca anul acesta o am pe IOANA !
Iti doresc si tie si fetitei tale SARBATORI FERICITE !

[Iullia]

Nu pot spune ca se poate suplini un parinte din viata copilului sau.

Ce pot spune este ca, va veni o vreme cand isi va da singur seama, copilul, ca a primit ceea ce era mai bun.

Va intelege singur de ce are doar un parinte, care il iubeste fff mult.
Va vedea ca, desi alti copii au doi parinti, nu sunt mai fericiti decat el.

[Anaisia]

Da,asta am si spus: ca nu vreau sa ma substitui tatalui ! As vrea insa ca fetita mea sa resimta cat mai putin faptul ca eu si tatal ei nu suntem impreuna.
Cred insa ca de cand s-a nascut Ioana am reusit sa-mi gasesc echilibrul,sa trec peste anumite resentimente si sa am o relatie civilizata cu tatal ei...astfel incat petrecem mult timp toti trei.
Mi-e frica insa de momentele cand,crescand copilul,va intelege ca tatal ei iese dupa o zi petrecuta impreuna pe "acea usa"...ca nu e cu noi tot timpul...si mi-e frica de intrebarea..."De ce pleaca tati? De ce nu sta cu noi?"...

[Iullia]

Cred ca, tatal ei ar trebui sa se teama mai mult de aceste intrebari decat tine.

[Anaisia]

Da,dar eu voi fi langa ea cand va pune intrebarile astea...si mi se rupe sufletul daca stiu ca sufera...