by raluka_huncu » Wed Nov 08, 2006 11:30 am
Sa va povestesc cum a decurs nasterea la mine.
Luni dimineata m-am internat, la sfatul medicului, pt ca aveam dilatatie 2 de saptamana dinainte nasterii, iar dopul gelatinos il pierdusem deja.
Luni nu s-a intamplat nimic, marti la fel.....eu tot asteptam vreun semn insa bebe nu se grabea. marti seara mi-au facut o injectie, nu stiu cu ce si noaptea am mai pierdut o parte mare din dop. De asemenea mi-au dat si un ovul sa-l pun de seara ca sa curete zona pe unde va trece bebelusul.
Miercuri dimineata eram la fel de sprintena ca si in celelalte zile. Nu simteam nimic deosebit. Brusc, apare o asistenta care ma ia la sala de nasteri cu tot cu bagaj. Nu pricepeam ce mi se intampla si ce treaba am eu la sala de nasteri atat timp cat eu eram bine mersi.
Apoi, cand a venit doctorul la mine am inteles; mi-a explicat cum ca am un bebe mare iar bazinul meu e tare ingust.Peridurala iese din discutie, iar nasterea normala era mai mult sub forma unei incercari (dorite dealtfel de medicul meu si de mine). Era pregatit pt cezariana in cazul in care bebele nu putea iesi.
M-au instalat asistentele in pat, mi-au facut iar injectie sa-mi provoace nasterea, mi-au mai facut si vreo alte 3 in burta sa-mi inmoaie colul si asteptam... Langa mine era o tipa care tipa la contractii cat o tinea gura...groaznic!!!Eu inca nu aveam nimic...ma gandeam ca s-au speriat contractiile mele de tipetele acelei gravigutze..
Abia dupa ce mi-a rupt doctorul membranele si a inceput sa curga lichidul amniotic m-au apucat durerile. Era ora 10.30 dimineata si aveam contractii la 3 minute. Asa m-a tinut pana la ora 15.20 cand a iesit baietzelul meu. Pe tipa de langa mine a tinut-o o noapte si o zi iar cand sa nasc n-a mai avut putere sa impinga si i-au facut cezariana.
In timpul contractiilor m-am concentrat la respiratii si mi-a fost mult mai usor! Pe bune! Sunt tare dureroase si respiratia m-a ajutat mult! Apoi imi mai luam dupa mine "cuierul" cu perfuzia si ma plimbam pe hol. Parca ma durea mai putin cand stateam in picioare.
Cand am avut dilataia maxima ( e atunci cand ai senzatia ca vrei sa te scremi, sa faci kk), m-au dus pe masa si m-au invatat cand sa imping. Atat doctorul cat si moasele au fost de nota 10 (putin spus). Eu impingeam si bebe nu prea vroia sa iasa. La un moment dat s-a blocat in bazin, eu nu mai aveam putere suficienta sa-l ajut si o moasa s-a asezat cu cotul pe burta mea si-l ajuta sa iasa. Mie imi pusesera oxigenul la nas. A iesit intr-un final ditamai baiatul de 4050 kg si 51 cm. Cam lenes insa...nu prea a ajutat-o pe mama lui la nastere. A primit nota 8.
Din momentul in care a iesit nu mai simti absolut nici o durere. A iesit apoi placenta, m-a cusut unde m-a taiat si unde m-am rupt...si gata! Am scapat! Firele mi le-a scos dupa 5 zile si nu am simtit nici o durere. Am avut un doctor excelent!
Bebe acum e bine, sanatos si mancacios. A scapat si de icter.
La spital am stat cu bebe in rezerva doar ziua. Noaptea ii lua ca sa ne putem odihni. Cine vroia putea sa-l tina si noapte insa nu stiu cat e de indicat.
Acum nu ma mai doare deloc la cusaturi, stau bine in fund, am uitat de toate durerile de atunci! L-as privi pe bebelusul meu frumos neincetat!
E un sentiment superb!
Va doresc tuturor o sarcina si o nastere usoara si...atentia la respiratii in timpul contractiilor: Trageti pe nas cat de mult aer puteti si il dat afara usor pe gura. Doare mai rau daca tipati sau daca asteptati contractia fara sa faceti nimic (am incercat eu sa vad daca e dferenta si este!). Eu nu am tipat deloc nici la contractii, nici la nastere si totul a decurs mult mai repede, cu tot cu bazinul meu ingust! Pe la 15.00 m-am suit pe masa si la 15.20 am nascut. Daca nu cooperezi si tipi aiurea nu faci decat sa te chinui mai mult! Iar daca puteti, mai plimbati-va pe holuri in timpul contractiilor. Ajuta sa coboare bebe mai repede!
Pupici