attachment parentig

[Claire]

Cand am vazut subiectul, asteptam sa vad ce se va discuta. Mesajele initiale ale Gazzelei contin o gramada de informatii si sunt lungi, dar apoi nu prea mi se pare ca s-a discutat on topic, adica despre attachment parenting.
Deci revin, ce inteleg eu, adica niste elemente care definesc attachment parenting, asa mai pe scurt.
Ca termen si eu cred ca un sinonim potrivit pt lactant e sugar, dar eu sunt obisnuita sa spun copil, asa ca voi folosi terminologia asta, parca nimeni nu spune asa la o discutie, am un sugar de 5 luni, poate numai la doctor, dar parca suna mai bine am un copil, nu?

Acest attachment parenting este o filosofie bazata pe crearea unor legaturi puternice de atasament intre copil si mama.
Are ca elemente definitorii:

- raspuns prompt la toate nevoile copilului, adica nu lasat sa planga nici o secunda parca in primul an de viata, sub nici un motiv, daca se poate, eventual anticiparea nevoilor lui si venit in intampinarea lor

- alaptat la cerere, nu e neaparat dar e cam esential in aceasta metoda, daca nu e alaptat tinut cat mai mult in contact corp la corp in timpul hranirii

-purtarea copilului in brate sau intr-un dispozitiv special, un fel de fasa. A dica tinut mult in brate nu lasat singur in patut, bouncer sau mai stiu eu ce

- dormitul impreuna in acelasi pat sau in aceiasi incapere cu patutul langa, adica asa numitul co-sleeping, favorizat mult de alaptare, deci nu intr-o alta camera

- evitarea separarii in mod repetat sau prelungit de mama sau persoane cu rol de figura de atasament

Ei, asta ar fi spus asa intr-un limbaj de discutie a teoriei numita attachment parenting.
Poate am uitat ceva, scuze, dar cam asta e esentialul din ce imi amintesc eu acuma, si pe asta se poate discuta.
Vreau sa va mai spun ca multe mame aplica cu succes aceasta teorie fara sa stie ca ea exista, asa din instinct matern si incredintarea ca e bine, dar multe aplica alte si alte metode, de crestere, doar ca nu se numesc attachment parenting.

[ananda]

pai claire imi cer scuze, eu am generat off topicurile, dar raspunsul meu initial era cat se poate de ON TOPIC!

OT: eu ii zic copilului meu "sugarul" pentru ca i se potriveste perfect: meseria lui e de atasat diplomatic la tzitzi!

[gazzella]

Claire, ai punctat foarte bine, dar din pacate e oarecum limitativ.
AP nu se reduce la tinutul copilului in brate, AP nu se practica doar la 6 luni, se practica chiar si cand copilul a devenit adolescent, tanar, adult. AP inseama totul de la somn, tinutul in brate, alimentatie, evacuare, joc, responsabilitatea, etc.

acest parcurs este definit de catre unii psihologi, pediatri drept regularizarea copilului, dar adevarul crud e ca se trateaza despre o munca de conditionare dura, de modelare a copilului pentru a fi conform normelor societatii

Revin la aceasta fraza. Ideologia care sustine aceasta abordare a cresterii, educarii uni copil se exprima printr-o serie de afirmatii categorice pe care parintii, mamele in particular, aud ca li se repeta din diferite surse mai mult sau mai putin demne de incredere:
- copilul are nevoie sa fie obisnuit, sa i se regularizeze functiile fiziologice ( a manca, a dormi, a evacua)
- copilul nu stie de ce are nevoie cu adevarat pentru a-si mentine stadiul de bunastare fizica si mentala, motiv pentru care va fi invatat sa suporte o stare de non satisfacere a realelor sale nevoi, acest copil va fi

[gazzella]

ananada, porneste de la Winnicott, asa vei intelege cum fac acesti copii tinuti initial foarte mult in brate (vorbeai de un trib amazonian, e vorba despre cel din The Concept Of Continuum?) sau in permaneta in brate sa se desprinda.

HOW THE PROCESS OF ATTACHMENT WORKS
The work of Donald Winnicott had a major influence on how psychologists and others came to understand the developing relationship between the infant and the primary carer. (Jacobs, 1995) Following birth, the

[doramar]

cred ca lucrurile nu trebuie luate ad litteram. Informatia pe care ne-a oferit-o gazella e foarte multa ( si totusi eu am citit-o fara sa ma plictisesc ) si cred ca e cate ceva sa se potriveasca fiecaruia, o propozitie la care sa zicem : da, asa e! si tot e ceva, ne ajuta a intelege mai bine. asta e primul pas. mai departe...depinde de fiecare.

[ananda]

[ananda]

si pentru ca vorbeai de Winnicott si de tranzitie - pe la 6 luni ma simteam deja suprasolicitata si obosita de sugarul permanent agatat in "blana" mea. si pentru ca am avut senzatia ca si el e pregatit am inceput "antrenamentul": am pus aparatoare de patut si il puneam singur in patut cand era bine dispus. el se ridica in picioare, se tinea de marginea patutului si radea la mine, incantat de independenta dobandita.

nu-l lasam niciodata sa planga, patutul era un spatiu in care el sa se simta bine si sa se distreze.

dupa o vreme am inceput cu Cucu- Bau. cand am fost sigura ca a inteles jocul cat de cat am trecut la etapa urmatoare: ne jucam de cateva ori - el in patut si eu in camera - apoi... Cucu - mami se duce la baie si se spala pe maini - Bau - mami apare!

incet- incet a invatat ca e in siguranta in patut si desi se intampla sa aiba anxietate de separare cand sta cu alte persoane cand ne jucam cucu-bau si lipsesc putina vreme nu plange aproape niciodata.

am scris asta pentru ca ma gandesc ca poate fi de folos si altor mamici, orice alte idei in acest sens mi-ar prinde bine!

[gazzella]

Ananda, nu mai stiu cand pot intra.
Erich Fromm are multe lucrari intereasante, incearca sa cauti. Cu ce am inceput eu si m-a cucerit e "Arta de a trai". Cum stiu ca-i foarte probabil sa urmareasca discutia si mamele din Italia las link-ul cu o recenzie a cartii.
http://www.riflessioni.it/testi/arte_vivere.htm

link-uri in engleza

http://www.infed.org/thinkers/fromm.htm

http://www.ship.edu/~cgboeree/fromm.html

Nu stiu despre ce trib se vorbea in aceea emisiune pe Discovery, eu am citit o carte extrem de interesanta scrisa de antropologa Jean Liedloff - The Concept of Continuum. Nu deschid discutiile acum, aici pentru ca mi-e frica sa nu ma fac inteleasa cum trebuie.
Daca ai timp arunca o privire peste
http://www.continuum-concept.org/

Deocamdata atat, nu stiu cand mai pot intra, sper sa fie cat mai curand

[ananda]

multumesc pentru linkuri, o sa ma uit peste ele maine.

cat despre tribul cu pricina e cu siguranta acelasi! abia astept sa-mi cumpar cartea!

[gazzella]

ca vorbeam despre teoria rogersiana, mai postasem candva cate ceva, dar nu mai stau sa caut link-ul
redau mai jos


Esenta naturii umane si a transformarii acesteia potrivit opiniei lui Carl Rogers


"Fiecare organism e animat de o dorinta intriseca de a-si dezvota toate potentialitatile in asa fel incat sa duca la conservarea si cresterea sa ca si individ." (Rogers si Kinget, 1965).
Potrivit viziunii naturii umane pe care Carl Rogers o are omul e inainte de toate un organism care nu poate fi privit in afara psihicului sau si insumeaza corp, emotii si spirit avand o natura pozitiva si demna de incredere. Fiinta umana are in ea insasi o forta, o energie directionata in dezvoltarea capacitatilor utile propriei sale intretineri, autoreglarii si autorealizarii.
Rogers numeste aceasta energie interioara