hernie inghinala...

[ce_z_ara]

chiar aveam nevoie sa stiu ca si altele ati trecut prin asa ceva... va multumesc la toate pentru incurajari!!!!

la fetita mea e redusa, adica a iesit in momentul in care am si descoperit-o, iar la urgenta i-a pus-o la loc...
de atunci n-a mai coborat si nici nu o jeneaza, nimic...

problema se pune in felul urmator: la fetite operatia este semiurgenta din cauza ca poate sa coboare si ovarul si atunci e nasol...
daca e ca in cazul fetitei mele se poate amana cu cateva luni, dar de rezolvat numai chirurgical.
e grav atunci cand hernia este strangulata, portiunea respectiva de intestin nu se mai iriga cu sange, ceea ce determina o necrozare sau cam asa ceva...
atunci se impune operatia imediat, de urgenta...
pe noi a vrut sa ne opereze pe 5.10.2006, dar am refuzat din cauza ca e ziua fetitei si vreau sa-i fac ziua, dupa care imediat la taiat...

[agi_ro]

Draga Cezara, noi l-am operat pe David de hernie inghinala la 1 an si 6 luni. Ii aparea umflatura pe partea stanga dar medicul a decis sa il opereze si in dreapta si bine a facut pt ca mushiul era slabit si acolo si curand i-ar fi aparut hernie si pe dreapta. Statisticile spun (stim de la medic) ca herniile pe stanga antreneaza in 80% din cazuri si hernii pe dreapta. De aceea, in practica din afara operatiile de hernie inghinala se fac in ambele parti.
In ceea ce priveste operatia este f usoara. Anestezia e mai grea pt ca ii agita f tare dar depinde de copil cat de repede isi revine. David s-a linistit cam la 3 ore de la operatie, a baut ceai la inceput si a mancat iaurt cam dupa 7 ore de la operatie si nu a avut nici o problema. Apoi l-am externat si cum a ajuns acs a adormit (dar numai in bratele mele), iar noaptea s-a trezit plin de energie si a mancat un castronas de cereale cu lapte. Dupa operatie a facut 3 zile de temperatura dar este normal.
Mie cea mai grea etapa mi s-a parut cea de dinaintea operatiei cand nu ai voie sa ii dai nici macar apa iar copilului i se face si foame si sete. Si a trebuit sa stam intr-un salon insalubru de spital de 10mp 4 copii cu 4 mamici.
Dar curaj, trece repede si sa vezi ce bine va fi cand scapati de stresul asta: se umfla, nu se umfla?; se stranguleaza, nu se stranguleaza?...

Sanatate si putere!
Sa ne spuneti cum a fost!

[LORIANA]

[ce_z_ara]

cu ajutorul lui d-zeu am trecut si noi cu bine peste totul...

nici nu am cuvinte ca sa va explic ce usor a fost:

ganditi-va ca doua ore de la trezire copilul nu are voie sa bea nimic, iar fata mea cand am vrut sa-i dau sa bea putina apa ma gandeam ca nu o sa se opreasca si ca inevitabil o sa inceapa ca sa verse... surpriza: nu a fost deloc asa: n-a vrut sa bea inca doua ore de atunci in colo...
doctorii au spus ca in aproximativ trei ore o sa se trezeasca: fata mea s-a trezit la nici o ora
n-a plans, n-a durut-o nimic... am stat peste noapte in spital internate caci asa este procedura, iar a doua zi dimineata am plecat acasa, unde n-o puteam opri din sarit...

acum ca a trecut cu bine sunt fericita si va doresc la toate mamicile numai sanatate

[cristina_gl]

Cezara, ma bucur ca sunteti bine. Eram convinsa ca va trece usor, dar, ca mama, stiu ce a fost in sufletul tau. Si eu as fi speriata. Pupici multi saltaretei!

[LORIANA]

Ma bucur ca ati trecut cu bine peste aceasta "cumpana" si ca acum curajoasa mica e bine. Nu am sa-ti spun acum: "vezi? ti-am spus eu" pentru ca am trecut si eu prin asta si stiu ca nimic pe lume nu are cum sa te faca sa simti mai putin intens emotiile atunci cand e vorba puiul tau. Ii urez fetitei insanatosire grabnica si sunt convinsa ca va avea parte de ea. Pupici.