Viata e o alegere!

by **jo_ana** » Mon Oct 02, 2006 3:46 pm

Ma regasesc in cele descrise de tine cu privire la copilarie si adolescenta. Stiu, din cauza multor bariere sadite sau auto-impuse din motive exterioare mie, am pierdut...mult, multe...dar poate ca a fost mai bine asa!...sau nu?...
Cred ca fiecare avem de parcurs un drum, mai greu sau mai usor, de la care uneori ne abatem, ne luptam sa o tinem in linie dreapta, mai calcam pe alaturi...dar important e sa ajungem multumiti, sa facem un mic popas...si s-o luam de la capat...

by **aceeasi_eu** » Mon Oct 02, 2006 6:56 pm

jo_ana,ai dreptate...regulile impuse...ele sunt cele care au avut mare influenta asupra mea...insa azi...de ce freau sa sfidez reguli?
Ma doare ca sufar,ma doare ca nu pot exterioriza ceea ce simt...
Acum ma simt puternica si pregatita sa fac pasul acesta,sa lupt numai ptr mine si familia mea...
Si totusi nu exteriorizez aceasta siguranta,mi se aduc contraargumente...si ma doare ca aceste persoane reusesc sa ma faca sa ma indoiesc ...sa ma indoiesc ca voi reusi...sa ma indoiesc ca nu voi renunta mai tarziu...
Acum pasul l-am facut...sunt pregatita psihic,nu voi regreta...daca viata imi va face vreo surpriza...ma voi reorienta inca o data si inca o data si voi reusi...voi fii in picioare...mereu am gasit portite...voi gasi si atunci...
Acum ma doare cand defapt ar trebui sa spun ,,ce-mi pasa?eu contez!,,

by **ananda** » Mon Oct 02, 2006 9:27 pm

liliat, de ce te raportezi la standarde exterioare? pana la urma, cel mai bun criteriu de reusita in viata e sa te simti bine in propria piele si sa ai relatii bune cu ceilalti... nimeni nu poate sa faca totul foarte bine, e una dintre lectiile pe care le invatam pe masura ce ne maturizam. din acel hatis de " as putea", "as vrea", "as face" trebuie sa alegem cateva directii si sa renuntam la celelalte.

si mie mi-a fost greu sa renunt, dar de cand exista copilul nu mai simt asa: fiecare moment cu el e pretios si nu am nici o indoiala care-mi sunt prioritatile.

din pacate traim intr-o lume in care trebuie sa facem un compromis intre timpul petrecut cu cei dragi si timpul petrecut muncind, fiecare dintre noi face alegeri in acest sens care se pot dovedi corecte sau nu...

nu te uita inapoi decat ca sa inveti din greseli. nu ca sa regreti ce nu ai facut ci ca sa faci altfel ceea ce se mai poate face altfel.

cat despre sentimente vs ratiune.. exista undeva un echilibru, dar nu e acelasi pentru toata lumea.

take care!

by **jo_ana** » Tue Oct 03, 2006 8:25 am

by **Primrose** » Wed Oct 04, 2006 2:13 pm

In viata, totul este o alegere... O data ce ai ales in cunostinta de cauza si simti ca e bine si corecta alegerea ta, atunci nu te mai uita inapoi. Impliniste-ti visul... [bis]

Cainii latra, ursul trece, parca era o vorba... [:D]

by **cristina_gl** » Wed Oct 04, 2006 3:40 pm

Si eu cred ca vei reusi ceea ce ti-ai propus. Orice am face, de undeva apar piedici, apar persoane care sa ne puna la indoiala capacitatea de a merge mai departe sau, pur si simplu, sa incerce sa ne intaorca din drum. Tu, Lili, ai reusit si alta data, vei reusi iarasi. Daca stii ce ai de facut, nimic si nimeni nu trebuie sa-ti stea in cale. E greu, lasam in urma parti din viata, oameni, ne desprindem de trecut. Dar conteaza mai mult viitorul si alegerea. Hai, capul sus si mergi inainte! Trebuie sa fie bine!

by **aceeasi_eu** » Fri Oct 06, 2006 9:20 am

jo_ana,chiar daca ne-am intersectat destul de rar,mesajele tale mi-au ajuns unde trebuie...pot sa spun ca totul se raporteaza la copilarie...de aici apar contradictiile personalitatii mele...
Am fost formata intr-un fel,iar ratiunea imi spune catb sa fiu altfel...
De aici trairile mele puternice,tendinta de a ,,despica firul in patru,,ptr de prea multe ori am fost judecata...
Anandatu stii cel mai bine prin ce trecem...
Cand ma refer la pasiune,ma refer la faptul ca drumul pe care mi l-am ales in viata,profesia,a fost mult sentiment,mi-am dorit sa fac asa ceva,am simtit prisma celorlalti ca pot face acest lucru bine,am avut eu satisfactii,cat si cei din jurul meu...
Aici au fost 10 ani de profesie,apoi veni pragul pe care a tb sa-l depasesc al familiei,schimbarii in viata ptr familie,venirea celui de-al 2lea copil,alt oras,material nu ne mai putem descurca si a tb sa facem ceva...
Ceva-ul facut s-a dorit a fii initial,ptr imbunatatirea veniturilor,serviciile sa ramana la ...locul lor...
Si aici au urmat 5 ani in care ne-am zbatut,servicii,familie,drumuri si un oras nou,lume noua...
Au trecut anii,exact cum spuneam ...si am ales schimbarea fiindca am cantarit foarte bine,am facut liste cu avantaje si dezavantaje...lista prioritatilor...
Aici imi este greu...fiindca acea persoana care am dezamagit-o ,luind aceasta decizie,mizeaza pe pasiunea mea...aici ma rascoleste...
Dar sunt omul care nu iau decizii pripite,sunt omul care analizez,poate mult prea mult...mi-am asumat riscurile...dar vad doar implinirile...atat...vad familia,un tot unitar...
Primrose... [floare]

stai in zona!!!! [cool]

Cand ma vezi ca pic...vin-o cu incurajari,vreau umarul tau sa ma pot sprijini si s-o iau din loc... [:D]

Imi pari o puternica!!! [noroc]

Cris-uleun telefon,un mesaj si...aparem...cu ROLISTI cu tot!! [pupi]

De 3 zile nu ma pot reface,am dureri ingrozitoare de cap...incerc sa nu ma gandesc,dar ma urasc ptr tendinta asta a mea de a despica...si numai cand e vb de mine!! [czid]

Eu sunt criticul cel mai mare al meu...pe ceilalti ii iau asa cum sunt,sunt destul de concilianta...dar EU??? [czid]

by **aceeasi_eu** » Fri Oct 06, 2006 9:24 am

jo_ana,chiar daca ne-am intersectat destul de rar,mesajele tale mi-au ajuns unde trebuie...pot sa spun ca totul se raporteaza la copilarie...de aici apar contradictiile personalitatii mele...
Am fost formata intr-un fel,iar ratiunea imi spune ca tb sa fiu altfel...
De aici trairile mele puternice,tendinta de a ,,despica firul in patru,,ptr ca de prea multe ori am fost judecata...
Ananda,tu stii cel mai bine prin ce trecem...
Cand ma refer la pasiune,ma refer la faptul ca drumul pe care mi l-am ales in viata,profesia,a fost mult sentiment,mi-am dorit sa fac asa ceva,am simtit prin prisma celorlalti ca pot face acest lucru bine,am avut eu satisfactii,cat si cei din jurul meu...
Aici au fost 10 ani de profesie,apoi veni pragul pe care a tb sa-l depasesc ,al familiei,schimbarii in viata ptr familie,venirea celui de-al 2lea copil,alt oras,material nu ne mai putem descurca si a tb sa facem ceva...
Ceva-ul facut s-a dorit a fii initial,ptr imbunatatirea veniturilor,serviciile sa ramana la ...locul lor...
Si aici au urmat 5 ani in care ne-am zbatut,servicii,familie,drumuri si un oras nou,lume noua...
Au trecut anii,exact cum spuneam ...si am ales schimbarea fiindca am cantarit foarte bine,am facut liste cu avantaje si dezavantaje...lista prioritatilor...
Aici imi este greu...fiindca acea persoana care am dezamagit-o ,luind aceasta decizie,mizeaza pe pasiunea mea...aici ma rascoleste...
Dar sunt omul care nu iau decizii pripite,sunt omul care analizez,poate mult prea mult...mi-am asumat riscurile...dar vad doar implinirile...atat...vad familia,un tot unitar...
Primrose... [floare]