daca nu sunt o mama buna?

[tatarcalina]

nu esti singura care se confrunta cu astfel de probleme. Intr-adevar conjuctura in care esti tu e putin mai delicata decat la noi. Dar si eu simt asta cateodata, mai ales dupa o stare de nervi sau cand problemele, singuratatea si rutina ma doboara. Cad si a doua zi stiu ca trebuie sa ma ridic, Dumnezeu te intareste si la fiecare lucru te indruma sa faci ce e mai bine pt copilasul tau. Nu te speria vei vedea ca totul vine de la sine nu trebuie o fortare a lucrurilor. Cum ii tragi din manuta ceva ce nu e bine sa bage in gurita sau cum nu o lasi sa cada de undeva vei rationa la fel si in alte situatii. Fi curajoasa si aminteste-ti de copilaria ta si de sfaturile parintilor.

[piki]

Iata-ma si pe mine motz-cocotz, in primul rand ca sa-ti spun, draga Teisy, ca stiu exact ce simte o mama care traieste si isi creste copilul printre straini. Asa e, ai dreptate, romanii percep intr-un mod diferit, poate conservator si putin anacronic, ideea de educatie. Noi suntem in State (cam putine puncte in comun cu Spania), dar ceea ce spui tu despre atitudinea lor fata de modul in care le cresc copiii se potriveste cumplit de bine cu ceea ce vad eu pe aici. Mai mult decat atat, aici functioneaza si "spiritul civic", adica ochiul sovietic al vecinului sau al necunoscutului de pe strada, care te supravegheaza atent sa nu cumva sa abuzezi copilul si sa ii produci vreo trauma. Daca faci vreo miscare gresita (gen o atentionare mai severa, eventual pe un ton mai ridicat), ai toate sansele sa te trezesti cu politia sau protectia copilului la usa. Insa asta nu ma impiedica sa-mi cresc copilul in spiritul valorilor pe care eu le consider autentice, asa cum si parintii nostri ne-au crescut pe noi. Nu te stresa. Faptul ca traiesti intr-o alta tara nu inseamna ca trebuie sa-ti negi complet identitatea si sa asimilezi tot sistemul lor de norme, principii sau valori. Vreau sa stiu si eu cine a demonstrat pana acum ca noi, romanii, suntem mai fraieri, iar ei sunt mai destepti doar pentru faptul ca se numesc altfel si s-au nascut pe alt colt de pamant? E o prostie!!!

Cat despre filmele americane, iti jur ca sunt doar povesti, grosolan de false. Realitatea e cu totul alta, si pana acum pot sa-ti spun cu mana pe inima ca n-am intalnit inca acea familie americana perfecta. Si crede-ma ca stiu destule. De ce naiba nu daramam odata mitul asta al poporului perfect? Nu va complexati, copii, suntem cu muuuuult mai buni decat ei.

[azura]

[Sagetutza]

Cat mi-am facut griji si imi mai fac pe aceasta chestiune.Stiu ca gresesc de multe ori, ajung sa imi cer si scuze de la copil, pt. ca oboseala acumulata, atentia distributiva catre prea multe obiective ma face sa ma rastesc uneori mai tare la ei,sau sa le mai scap si o palmuta la fund pt. un lucru nu atat de grav. Seara, dupa o zi lunga de peripetii, cand mergem la culcare si ne-am mai relaxat un pic, eu si copilasii, spunem rugaciunea impreuna si il rugam pe Doamne Doamne sa ne ierte pe toti daca am gresit, ne recunoastem greselile care le-am facut peste zi si incercam sa le evitam pe viitor.Adica ne facem mea culpa dar asta nu inseamna ca s-a rezolvat totul. Nu cautam vinovati de ce parintii gresesc uneori, dar eu de multe ori mi-am pus problema ca si parintii astia ar fi trebuit sa urmeze o scoala inainte de a-si lua meseria asta.Invata si ei din mers iar sursele de invatare nu sint totdeauna dintre cele mai bune. Bietii copii...ai mei sper sa ma ierte si sa ma inteleaga dar vorba cuiva de pe aici, daca ei vin la tine si te strang in brate atat de tare si iti spun cu draga inima," te iubesc mami tare, tare"...inseamna ca nu faci atat de rau. Acum sanatosi de-om fi, le-om duce pe toate...

[piki]

Azura, scuze ca n-am raspuns! Suntem bine, dupa cum cred ca ti-ai dat seama. De fapt am cam scapat de data asta. Speram sa treaca mai repede sezonul. A, si cred ca ne iese si un dinte. PRIMUL!!!

Copii, sunteti cele mai bune mame! Cum altfel credeti ca v-ar fi dat Doamne-Doamne in grija asa mari comori-bibelouri-potai-purcelusi-etc. de bebelusi?

[Sagetutza]

Multam fain de incurajare, m-am mai linistit...am vreo 5 ani de cand am grija non-stop de crescut copilasi, fara vacante, fara ajutor de prin alte parti, ii duc dupa mine oriunde, de cand sunt ei nu m-am despartit decat vreo 2 zile cand am nascut al 2 lea- copilas.Nici servici, nici iesiri singura sa mai iau o gura de aer...de aia cateodata simt ca-i cert prea mult...Sanatate sa avem!Imi pare bine ca am acum internet si am gasit site-ul asta, ma mai delectez un pic.Sanatate va doresc tuturora!

[trompi]