Eu nu am mai apucat sa-mi "pregatesc " emotiile,ca m-a luat nasterea pe neasteptate.Dar chiar daca lucrurile ar fi stat altfel,tot nu as fi avut emotii,ca avut grija sora mea sa ma incurajeze.Ma intreaba:"tu ai sau avut vreodata dureri mari la cm?"Si numai cand imi aminteam ma lua cu groaza,ca am avut intr-adevar ,in primii ani niste dureri infernale,simteam ca ma taie cineva pe burta si unul ma trage de maini intr-o parte,iar altul de picioare in sens invers.Cu timpul aceste dureri au disparut de la sine."Atunci-zice sora mea-,nu ai de ce sa te temi,pt ca durerile de nastere nu sunt mai mari".Si m-am linistit,ce-i drept,suportam destul de bine durerile din perioada menstruatiei.2 bune prietene care au nascut si ele normal m-au asigurat ca nu e chiar asa infiorator,una din ele ajunsese pe la 6 dim la spital,doctorita ei inca nu sosise,si daca nu s-ar fi ratoit la una din asistente ca ea simte ca trebuie sa impinga,ar fi nascut in pat.
Ajunsa la spital,m-am linistit si mai mult cand mi-a povestit colega mea de salon cum fuseses pt ea prima nastere(pe la 32 ani) .O ora si jum a durat totul ,de la prima contractie la expulzie( a doua-a nascut in aceeasi zi cu mine-a durat doar jumate d eora din care doar 15 min ceva mai dureroase).Ma gandeam atunci ce norocoase sunt unele...Dar mi-am adus aminte ce-mi spusese sora mea si eram convinsa ca voi scapa usor si repede(ea a nascut in 2 ore).
Realitatea ,la mine insa,a fost crunta.Am avut un travaliu de 5 ore,ff dureros si nu asa cum e scris in carti,cu pauze mai mari la inceput,apoi din dureri din ce in ce mai dese.Nu,pe mine m-a tinut snur de la inceput pana la sf.Si le-am injurat pe toate "incurajatoarele" mele,incepand cu sora mea
![zambet larg [:D]](./images/smilies/bigsmile.gif)
.
Dupa cum vedeti sunt femei si femei,nu este bine sa-si fac nimeni dinainte idei preconcepute ,pt ca nu se stie cum va fi.De fapt durerile incep in momentul cand colul se scurteaza si incepe sa se dilate.Dilatatia colului provoaca asa niste dureri.Dupa dilatatie copilul aluneca ca din "pusca" si adio dureri.Oare nu exista niste exercitii prin care s ane "educam "colul sa se dilate ceva mai domestic?
Bafta multa celor ce veti naste in curand si incercati sa ganditi cat mai pozitiv,ajuta mult.Si inca ceva.Eu am plans de nenumarate ori din cauza durerilor de masele si simteam durerea in creier.In timpul travaliului nu am scos o lacrima.E o diferenta ,nu?