Oly sa iti povestesc cu a inceput la noi povestea, chiar daca suntem cruzi tare. Eu in fiecare dimineata dupa ce ii dau tzitzi il las sa se joace pe covor cu ce prinde. De pe la vreo 5 luni se oprea brusc cand imi luam cana cu cafea cu lapte si incepea sa se uite la ea cu o asa pofta si cu asa de mult lichid curgandu-i din gura incat am crezut ca ii ies dintii, uneori daca il tineam in bratze, tragea de cana mea sau intindea mana spre ea. Cand am fost la pediatra sa ne faca bine de la temperatura fara motiv pe care a avut-o i-am povestit si chestia cu salivatul.
Ne-a spus ca nu este de la dinti. Este un semn cand copilul este pregatit sa incerce sa faca si el ce faci tu, iar cafeaua mea fiind ceva cu care s-a obisnuit zilnic era curios. In plus pediatra a mai spus ca i-as da si un ajutor in formarea miscarilor gurii si limbajul(vorbirea) s-ar face un pic mai repede (am mari dubii in aceasta teorie, dar avand in vedere ideile mele disperata ca al meu copil va incepe sa vorbeasca pe la 4 ani din cauza limbilor, m-am agatzat de ea si am zis sa actionez in consecintza).I-am pus un pic de apa in canutza lui. E una fara tortitze si fara capac (cea cu cioc ii mananca ciocul si atat nu serveste nimic din ea). Se distreaza de minune si i se pare tare interesanta toata actiunea si uneori ii bag si piureul de fructe daca da semne ca nu are chef sa manance si busc devine gustos. Bineinteles ca o mare parte din continutul canutzei daca e lichid ajunge pe hainele lui, dar piureul il cam baga mai mult in guritza.
Eu zic asa daca ea este curioasa de ideea de a bea si ea canutza e normal de incercat, daca nu, mai tarziu sigur va incepe sa bea. Eu nici nu ma gandesc ca minunea lui Rares va dura prea mult, dar macar ne-am distrat amandoi. Mie tare mi se pare actiunea asta ca si cu olitza, dar, in fine, parca este mai usor.

. Dar mi se pare ca bea asa ..........de distractie. Cand ii e sete, desi are cana in mana, intinde mana la biberon...............
[/img]


