Mario, un vis devenit realitate

[selena9]

Eiii, salut copii! Numele meu este Mario, dar nu sunt Mario, cel care alearga dupa floricele si dupa vieti...eu sunt Mario, a lu mama si a lu tata. Am acum o luna, o sapt si 2 zile, si m-am nascut pe 3 iulie 2006, nu ca asa as fi vrut eu, ci pentru ca m-au dat afara! Rusinica!
Dar, ca sa ma intelegeti mai bine, sa va spun cum au stat lucrurile:
Mami meu si cu tati, au plecat la barcelona. Mama a suferit mult si vad eu ca sufera si acum si tati, ce s-a gandit el, sa ii faca o surpriza lu mami. Ce surpriza putea sa ii faca mai mare decat - pe mine. Stia el demult ca singurul vis a lu mama sunt eu, si uite ca in 2006, dupa 2 ani de cand s-a casatorit mami cu tati, am venit.
De la inceput am fost tare jucaus, imi placea acolo, in casuta mea. Ma jucam mai tot timpul, dadeam si din manute si din picioruse, ca sa ma antrenez pentru cand voi fi mare. Simteam eu ca mami era tare fericita si din cand in cand, ca sa ii raspund, ca si eu sunt fericit dadeam din capusor pentru ca lovitura asta o simtea mai tare. Eu stiam cand venea tati de la servici pentru ca imi vorbea tot timpul si simteam eu o mana mai mare decat a lu mama- era a lu tati.
Am stat asa in casuta mea aproape 8 luni, fara 5 zile, pana cand intr-o seara, inainte sa vina tati de la servici, stiu, pentru ca nu l-am auzit la ora la care trebuia sa vina, l-am auzit mult prea tarziu, linistit si cumintel cum stateam, am simtit ca cineva incearca sa ma dea afara. Ce nerusinare! eram tare nedumerit si chiar nu vroiam sa ies. De ce sa ies, daca eu mai veau sa stau. Este casuta mea si voi iesi, dar peste o luna. Mai asteptati, draga. Nici vorba, am simtit sa stiti chiar o mana care ma impingea. Vazind ca nu o scot la capat, ce era sa fac, am iesit dar nu ca asa au vrut ei, ci pentru ca m-am gandit eu ca ar fi bine daca i-as cunoaste pe tati si pe mami mai devreme. De ce nu? dar sunt fericit pentru ca i-am lasat sa se chinuie 7 ore, pana la 2.10 dimineata. Sa va spun un secret. Pe mami stiam ca nu o doare, pentru ca i-au facut epidural, asa ca mi-am permis sa ma joc cu doctorii aia.
Vai, asa fericit cum eram, cand am iesit afara din casuta mea, am inceput sa plang, tare de tot, nu stiu de ce, dar asa mi-a venit mie. Si sa stiti ca nu plangeam singur ci plangeam cu mami. Am auzit-o eu. Era super fericita.
Nu am apucat sa ma desmeticesc, ca m-a si luat un nene, nu stiu cine era si m-a chinuit, de mama focului. dar, pe cine credeti ca am simtit eu aproape de mine? pe tati! am intins o manuta spre el, acolo unde simteam eu ca este, ca sa ma ia din mainile lu nenea ala rau, dar nu m-a luat, pentru ca nu a vrut ala sa ma dea. Pana la urma, dupa ce am tipat non-stop, hop m-am trezit la mama. Doamnea ce fericit am fost. Nu imi veanea sa cred. M-am uitat la ea, am ramas neclintit, dar ce sa va spun ca nu a durat mult fericirea mea, ca m-am trezit deodata singur. Si de aici au inceput 10 zile de cosmar pentru mine, pentru mami si pentru tati.
Am stat singurel, intr-o casuta, cu multe fire si urata tare. Stiu ca intr-o zi, a venit la mine mami si tati si au plans mult si atunci mi-au explicat de ce a trebuit sa ies. Pentru ca mami a avut probleme. A pierdut mult sange si pentru ca viata mea si a ei sa nu fie puse in pericol, au hotarat sa ies. Acum nu mai sunt suparat dar cand imi aduc aminte de acele zile, ma supar tare. M-au chinuit mult, asa mic cum am fost si ammi si atti au suferit mult. Mami venea mereu la mine, pentru ca nu au lasat-o sa stea cu mine, si de cate ori deschideam ochisorii ea plangea.
Dar gata, sa trecem peste clipele astea de care nu vreau sa imi mai amintesc.
Am venit acasa pe 13 iulie. ce bucurie! stiti ce am gasit? un patut imens, colorat si cu jucarii! pentru mine era mare, nu eram invatat cu atata spatiu. Mi s-a parut ceva ciudat, chiar am plans cand m-am asezat in el. Dar nu am plans mult pentru ca eram fericit. mami si tati erau lnga mine si simteam toti ca explodam de bucurie.
Asta este poza mea, cand eram mic, mic de tot. acum sa stiti ca am mai crescut putin si m-am ingrasat mult.

[img]
Free image hosting by [/img]

Copii, eu mai am sa va mai povestesc, dar acum ma duc sa o iau pe suzi si sa fac nani, ca imi este somn si mi se inchid ochii. Si voi sa dormiti mult, ca sa crestem odata mari! va pupic pe toti si fiti pe faza. va mai scriu.

[bubutza]

Buna Mario ,bine ai venit la jurnale.
Pe mine ma cheama Oana si am 1 an si 5 luni si sa stii ca noi astia mai mari avem multe sa te invatam mai ales prostioare .
Somn usor sa sa ne mai povestesti cate ceva cand are mami timp ca dupa ce te faci mai mare un pic nu o sa mai aiba mami loc de tine la calculici.
Aaaaa... si am uitat sa iti urez din partea noastra sanatate si mult noroc.

[selena9]

buna oana, sunt incantat de cunostinta. am dormit putin de tot, pentru ca ma doare burtica si chiar nu pot sa dorm. si ma enervez, si plang, ce sa fac, acum sunt mic dar am sa cresc si am sa scap de probleme, oare?

[selena9]

Daca tot nu pot sa dorm, am sa va povestesc in continuare.

mami meu este o fire mai slaba de ingeri, si chiar nu prea stie ce sa faca cu mine si ce credeti ca a facut? L-a tinut pe tati o saptamana acasa, nu l-a lasat sa mearga la servici, pentru ca ii era frica

eu am fost cuminte cateva zile, pana cand, mama mia, am inceput sa am o durere de burta si ma simteam asa ciudat, ce sa va spun si in ziua de azi sunt nervos si ma doare burta. cica am colici, asa am auzit eu de la mami.
dar ce naspa e....
La spital, tantele alea m-au invatat sa mananc cu biberonu, ma indesau pana mancam tot, cu toate ca eu adormeam pentru ca eram obosit, ele ma trezeau si imi dadeau pana mancam tot.
acasa, mami mi-a dat altceva... ii spunea "teta", dar eu nu am vrut sa mananc din aia, vroiam bibi meu. Si atunci mami mi la dat pe bibi.
Eu dupa ce mananc nu vreau sa dau aerul afara, pentru ca adorm si adevaru ca daca ma vad in brate la mami, chiar daca nu mananc adorm instantaneu, ca imi place tare acolo si atunci mami stiti cum imi spune? rade de mine si ma face "partatos".
Imi place cand o chinui pe mami. Eu dorm in dormitor si mami sta la calculator in sufragerie, eu atunci tip odata, de doua ori, si cand vine ea la mine, tac deodata; ca, de fapt eu nu am nimic, dar vreau sa vina la mine. Si seara fac urat de tot, pana ma ia la ea in pat, nu stiu dar e bine tare acolo. Mai ales cand dorm cu tati, si ma ia in brate, ce bine e. Voi nu faceti la fel? Fiti smecheri, ca oricum se topesc cand ne aud ca plangem.
[img]Free image hosting by [/img]

[larisa29]

Buna, Mario!!!!Bine ai venit la jurnale! Eu sunt, Darius. Tu, Mario, esti pe langa comoara parintilor tai, un mare , mare luptator. Bravo! M-a impresionat povestea ta, pe mami mea, la fel. Greu a trewcut, vad ca deja ai inceput sa le prinzi alor tai smecheria, sa ii faci sa joace dupa cum cantzi tu!!!Asa sa si faci, asa fac si eu. Si tzineeeeeeee!!!! Bine de tot. Despre dormitul cu ei in pat, ce sa-ti zic, asa am procedat si eu, iar acum, patutzul meu e obiect decorativ, uneori sprijin pentru hainele , pe care mami, din lene sau graba le arunca acolo. E tare bine cu ei in pat!!!!Eu dorm deja, asa ca iti urez si tie, somn usor, sa visezi cu ingerei!!!!!

[selena9]

SALUT DARIUS! Ma bucur ca mi-ai scris. stii ce a zis mami meu? ca dupa ce se termina problema colicilor ma arunca la mine in patut! Crede ea, da, ca eu tot o sa gasesc ceva sa nu imi convina
eu ma joc si cu mami si cu tati. Cand e mami nu e tati si cand e tati nu e mami. Dar sa stii ca eu tip si tip pana vine cineva. Nu ma dau batut. A vrut sa ma pacaleasca mami odata si m-a lasat sa plng, iar eu stii ce am facut? Am tusit, dar tare si mami fuga fuga la mine!

[Orhideea]

draga mario, ti-am citit s eu jurnalul stand cuminte la mami in brate si nush dece am vazut-o pe mami cu lacrimi in ochi.e trista povestea ta cum ai stat acolo singurel.. atatea zile.. dar acumca esti voinic.. bine ai venit printre noi. te pupic si sa cresti maaare si voinicel.eu nu am plans cand am iesit, pri

[selena9]

e trist intradevar dar acum ma bucur mult ca sunt sanatos, ca sunt langa mami si langa tati si nu vreau sa mai merg la oamenii aia rai niciodata. m-am facut un grasut de cand sunt acasa, acolo la spital am slabit, sa stii de la 2.680 am ajuns la 2.450. si asta pentru ca am suferit[img]
Free image hosting by [/img]

[Orhideea]

draga mario

[cristina_gl]

Buna, Mario! Eu sunt Cezar si am un an si aproape sapte luni. Sa stii ca si eu am fost mititel ca tine, dar crestem foarte repede. iar scaderea in greutate din maternitate e normala, zi-i mamicii tale ca n-are de ce sa-si faca griji.
Ei, acum e o perioada mai grea, cu colici, cu nopti mai albe, dar... toate o sa treaca si asteptam cu rabdare sa te vedem alergand.
Pupici