by Trix » Mon Jul 17, 2006 12:25 pm
Cat am mai primit eu incepand de prin clasa intai cand nu scriam frumos, cand veneam tarziu de la scoala, cand cadeam daca ma impiedicam pe strada, cand facea prostii al meu frate si mama credea ca eu am facut... cand si primeam cu furtunul de la masina de spalat, cu palma, cu lininia, cu cureaua, si tare ciuda imi era ca al meu frate nu primea nimic (pentru ca o data s-a facut albastru la fatza cand a vazut-o pe mama ca ma batea cu furtunul de la masina de spalat si de fapt era vina lui - atunci s-a speriat mama tare si nu l-a batut pe el niciodata, dar eu eram calul de bataie). Tata mi-a dat o singura palma si o tin minte si acum.
Rezultatul bataitzei primite de la mama pana pe la 14 ani nu a fost cel pe care l-a asteptat ea. Am devenit extrem de incapatzanata. invatam numai cand aveam eu chef, nu cand eram impinsa de la spate, faceam ce vroiam si nu imi pasa de consecintze, nu am fost niciodata ambitzioasa si multe altele pe care inca nu le-am analizat complet.
Dar am acum o satisfactie deosebita cand mama citeste cartile de psihologia copilului si vede explicatiile la metodele aplicate in trecut si la efectele de mai tarziu asupra copilului devenit matur si ii pare rau si incepe sa se intrebe, oare eu de ce nu am procedat altfel si ti-am tras o mama de bataie.
I-am interzis total sa il ameninte pe Rares cu bataia, chiar daca o face in gluma si chiar daca el saracutzul habar nu are si nu intelege ce e aia. Dar mie imi produce dureri interioare numai cand aud sau vad cuvantul bataie.
Nu imi inchipui ca ii pot aplica acest "tratament" piticului meu in viitor pentru ca stiu ce inseamna, stiu cat de mult doare nu numai locul lovit, dar si sufletul si disperarea pe care o aveam, copil fiind, ca mama nu ma vrea atunci cand ma bate si ca asteapta orice gresala sa ma bata din nou.