Cred ca toti parintii intampina probleme cand diversifica cu supa. Bebeii sunt obisnuiti cu gustul dulce al laptelui si al fructelor si dintr-o data vine ceva ciudat si leshios.
Nici Cezar evident ca n-a vrut supa la inceput. Faptul ca nu mai alaptam a devenit subit in avantaj, in sensul ca am putut sa-i prepar formula cu zeama in care au fiert legumele. Atunci nu vedeam cum altfel as putea sa-l faca sa manace fiertura aceea rea la gust, dar plina de vitamine. Am incercat apoi sa-i introduc in biberon si doua-trei lingurite de legume pasate, dar n-a mers. Pana la urma, am procedat in felul urmator: am fiert tot soiul de radacinoase, dar am pasat numai morcovii, dat fiind faptul ca sunt dulci. Asa am reusit sa-l conving sa pape cam 50-60 ml de supa din biberon. Nici prin cap nu-mi trecea ca o sa-i placa piureul, noroc de mama, care mi-a dat ideea sa incerc. Asadar, i-am facut piure din toate legumele, bine pasat la blender. A mancat, cu lingurita, un castronel aproape plin, din prima. Nu-mi venea sa cred. Cand am inceput sa-i adaug si putin ulei sau unt in pire, l-a mancat si mai bine. Dar sare nu i-am pus decat dupa un an.
Asta a fost la noi istoria supei.