Stresul dauneaza copilului?

[lili_ang]

Mare dreptate are DanaG! De fiecare data cand simti ca te enervezi sau ca te stresezi inutil, imagineaza-ti ca bebe te intreaba: Mami, dar eu cu ce ti-am gresit? Sunt asa mic si fara aparare! Si depind doar de tine!
Si poate reusesti sa te linistesti!

[danaG]

Cristinaa, ce mai faci?

[Cristina25]

Acum incep sa ma simt si vinovata.. dar NU SUNT EU DE VINA. Si credeti-ma ca INCERC.
Tocmai astazi am fost la doctor si ne-a asigurat ca totul este OK, avem 13 saptamani (el zice 13, eu zic 12) si suntem foarte bine. L-am vazut la ecografie a doua oara; prima data nu am vazut nimic( la 8 sapt.), insa acum am vazut mai bine; n-am vazut eu chiar un copil, dar am vazut ceva... Ii bate inimiora. Deja totul se invarte in jurul lui si este cu siguranta cel mai important lucru, dar visul asta frumos se termina in fiecare dimineata la serviciu unde pe nimeni nu impresioneaza sarcina mea, din contra se pare ca ii deranjeaza... Ajung la concluzia ca nimeni nu te iarta daca esti fericit. Oare mancatoria este la fel de mare la toate locurile de munca? Este si o conjunctura mai proasta; eu lucrez la stat, s-a schimbat directorul si acum toti incerca sa iasa in fata prin orice mijloace( barfa, para, minciuni) eu m-am saturat de ei pana peste cap, nu mai am chef sa inghit toate mizeriile astea, dar nu am ce face. Oricum e bine ca satu acolo doar 7 ore din 24.
Atat cat stau acasa totul e OK, si e super misto ca acum nu mai sunt niciodata singura. Suntem doi tot timpul. Nu ma mai plictisesc niciodata. si este si foarte cuminte, puiul meu.( nu am vomat niciodata, nu am avut nici o greata, nimic...)
Oricum va multumesc pentru mesaje, si aveti perfecta dreptate, dar sunt unele lucruri care nu depind de noi, dar ne afecteaza in mod direct. INCERC!!!!!!!!!!!!!!!

[lili_ang]

Cristina, inimioara ii bate chiar si la 8 saptamani! E si el un mic omulet!
In alta ordine de idei, si eu am lucrat intr-o institutie de stat, asa ca te inteleg! In momentul in care eu le-am dat vestea ca sunt insarcinata, mai aveam doua colege insarcinate care peste doar cateva luni urmau sa plece in concediu! Iti dai seama cum a picat vestea mea! Am auzit comentarii de genul: "Bine ca v-ati apucat toate sa va f.....deodata! Ramanem fara personal"! Iti dai seama!
Dar, sincer, eram atat de fericita incat puteau sa stea si in cap ca nu ma afecta! Se uitau la mine de parca o facusem intentionat, ramasesem gravida ca sa le destabilizez lor activitatea! Putin mi-a pasat! Ma faceam ca ploua, efectiv! Sincer! Fericirea mea era prea mare ca mi-o strice ele cu niste priviri si niste comentarii! Ce aveam eu in burtica era de o mie de ori mai pretios si mai important pentru mine! Mai ales dupa ce a inceput sa miste, toata lumea se certa in jurul meu, eu ma inchideam in lumea mea, cu bebelusul meu si....zambeam! Am declansat ceva crize de nervi printre colegele mele cu atitudinea mea! Si sa stii ca intotdeauna, cea mai dura arma e indiferenta! Daca dai senzatia ca nu-ti pasa, se oftica cel mai tare, mult mai mult decat daca te-ai enerva si le-ai raspunde!

[mirela_c]

are dreptate lili!
si ti-am mai spus ca in momentul in care il vei simti cum misca, atunci chiar vei fi doar tu si el s bucuria va fi asa de mare, mult mai mare ca rautatea oamenilor din jurul tau, incat nu iti va mai pasa.
Abia astept sa ne spui cind va misca bebe si cum te vei simti atunci!

[andrushca]

Cristina, vei vedea ca, pe parcurs, nu vei mai pune la suflet toate gogomaniile de la serviciu. Bine ca, asa cum ai spus si tu, stai doar 7 ore/zi la serviciu. Cum ti-ar fi fost sa stai 10 sau 11 ore/zi?
Concentreaza-te pe bb, relaxeaza-te in timpul liber si vei vedea ca iti va fi bine!