Se masturbeaza...

[Anca_Cristina_Manea]

cred ca ce este in sufletul ei ar trebui sa sti si tu ca de aceea esti mama ei nu vreau sa fiu dura, dar daca fetita are 4 ani si inca se mai autosatisface inseamna ca deja undeva la nivel subconstient este o problema serioasa, si de una singura nu va reusi sa intelega ca ceea ce ei ii face placere acum pe viitor o sa-i aduca numai neplacer, aceste probleme trecute cu vederea in ideea ca se vor rezolva de la sine in timp se vor acutiza si va ajunge la varsyta cand va merge la scoala si in loc sa fie atenta la ore va fi preocupata sa faca altceva, ca de ex sa-si puna calcaiul sub ea si sa se frece de el sunt sigura ca ceilalti copii vor observa si vor rade de ea, atunci va fi si mai greu pt ca un astfel de comportament o va marginaliza si asa cum sti si tu copii sunt rai intre ei.

Cunosc cazul unei fetite care in clasa a trei facea asa ceva si a fost dusa la psiholog si a durat ceva timp pana sa debarasat de obiceiul ei.

Masturbarea e normala la copii pana la varsta de 3 ani, dupa care nu, asa cum ti-am mai sous si eu am avut aceasta problema cu Vladut m-am documentat dar norocul meu a fost ca in momentul in care a renuntat la Pampersi a renuntat si la acest obice., si oricum la baieti

[Vilhelmina]

Nu stiu cum esti tu, dar eu imi percep copilul ca pe o personalitate separata de mine, nu ca pe o prelungire de-a mea. Deci nu am pretentia ca stiu tot ce se petrece in sufletul ei, ca orice om, are si ea lumea ei interioara, din care exteriorizeaza doar ce vrea ea.
Pe de alta parte, probabil ca n-ai citit cu atentie ce am scris eu, ca doar am specificat de mai multe ori ca se autosatisface in timp ce doarme. Uneori, mai exact. Mai explicita de atat nu pot sa fiu Asa ca nu-mi da exemple din astea extreme, ca nu e cazul.

[Anca_Cristina_Manea]

nu consider ca bb nostrii sunt doar o prelungire a noastra sau o proiectie a gandurilor noastre nu am afirmat asa ceva si nici nu am lasat de inteles asa ceva, am vrut doar sa subliniez ca atunci cand este vorba de ceva serios (ca in acest caz) ca mama ar trebui sa sti pt ca in felul acesta te scutesti de neplaceri pe viitor.

Exemplul este cat se poate de real si adevarat si am vrut sa trag un semnal de alarma ca aceasta problema poate degenera daca nu este luata in serios inca de la inceput.

[Vilhelmina]

[Anca_Cristina_Manea]

[cristina_gl]

Desenul este, intr-adevar, una dintre modalitatile prin care se pot identifica anumite aspecte ale personalitatii copilului. Un desen se poate interpreta si emipiric, dar in felul acesta se pot face doar presupuneri. conteaza si alte aspecte, nu doar culorile folosite sau tristetea personajelor. Sunt elemente legate de dispunerea pe pagina a componentelor desenului, felul liniilor trasate, impartirea in spatiu etc. E o idee s-o pui sa deseneze un copac (in afara de brad), dar, daca vrei sa afli mai multe, tot la un psiholog sau un psihopedagog trebuie sa mergi.

[aceeasi_eu]

Este adevarat ca fiecare copil are o personalitatea aparte,noi ca parinti dezvoltam aceasta latura.
Insa doua personalitati diferite pot comunica.
La voi se pune problema de comunicare,de substrat,nu ceea ce lasa ea sa se vada,ci ceea ce traieste in profunzime.
A-i fii aproape inseamna a incerca sa stai cat mai mult linga ea.
Aceasta personalitate dezvoltata in 4 ani,evident ,nu o vei descoperi in scurt timp.
De aceea momentele petrecute impreuna sunt importante,tu concluziile le tragi din reactiile spontane,din multele situatii neprevazute.
Adevarat este ca sunt teste specifice ce contureaza personalitatea copilului,cele la indemana le stii,insa acelea sunt concludente ptr un psiholog.
Incearca sa stai linga ea cand se joaca.Nu pune tu intrebarile-posibil ca ea sa-ti dea raspunsurile pe care le astepti si nu cele reale.
Invata sa asculti.Invata sa o faci sa se exprime-poti incepe cu parerea ei despre lucrurile preferate,jucarii,evita intrebarile directe.
Acesta e un inceput.
Desenul nu este concludent-parerea mea-copii expansivi,veseli,cu tonus pot folosi tonurile vii,insa nu exprima trairile sale interioare...
O incercare pe care poti s-o faci,eu am verificat-o pe mai multe grupe de copii si a fost relevanta.
..Familia..
Faceti mai multe desene la alegere si apoi din intamplare o spui si tema aceasta.
Aici vei vedea care va fii locul fiecaruia in sufletul ei,in functie de pozitia in pagina,detalii,locul fata de ea,poate voi dezvolta in momentul cand tu probabil ,ne vei descrie desenul.

[Vilhelmina]

Multumesc, liliat, sa stii ca am sa o pun sa deseneze familia. De fapt si eu am facut acest test, eram la scoala deja. Tin minte ca am desenat si papagalul nostru iar pe mine aproape de el, si destul de departe de parinti. I-am pus pe ganduri pe ai mei, mai ales ca mama mea mi-era si diriginta pe atunci, si psihologul scolii a informat-o imediat.

[sexiisif]

am surprins-o si eu pe fetita mea la varsta de 5 ani la baie cu dusul.
Va spun ca reactia mea a fost una necontrolata. Am znopito cu bataia.De atunci nici macar nu a mai pus mana dar obiecte niciatat

[mina]