by Amalia311975 » Tue Jun 06, 2006 2:58 pm
Eu am nascut pe 31 martie, primul meu copil, David.
Intradevar femeile la primul copil isi fac probleme despre cum sa nasca, fara sa stie, ca asta e cea mai mica dintre probleme atunci cind devii mamica! Chestia cu nasterea se uita imediat (normal ca conteaza si doctorul - daca e bun) pentru ca abia dupa nastere incep 'problemele' - adica grijile. Dar in orice caz esti recompensata din plin pentru asta, ma refer bineinteles la cazurile cind copilul a fost mult asteptat si dorit (cazul meu). Recompensata adica: te gidnesti cum ai putut sa traiesti atita timp fara el, cind ride prima oara tu incepi sa plingi, cind se uita in ochii tai iti dau lacrimile de fericire, etc etc, intelegeti!
Despre nastere: eu am vrut sa nasc normal cu anestezie epidurala (locala), dar am ajuns prea tirziu la spital si nu s-a mai putut face anestezia (in sensul ca nu mai avea timp sa isi faca efectul si as fi facut-o degeaba), asa ca am nascut absolut normal, si in 3 ore (de cind am ajuns la spital), insa dupa vreo 2 saptamini nu mai imi aduceam aminte mai nimic despre acel efort. ce imi aduceam aminte era: momentul cind David a iesit si a icneput sa tipe, faptul ca avea mult par in cap, apoi ca l-a luat o asistenta si l-am auzit cum se departeaza, pt ca el tzipa in continuu, si apoi mai tirziu, in timp ce eram inca in sala de nastere, mi l-a adus o asistenta (n-as putea spune daca era aceeasi de mai inainte :)) sa mi-l arate, de data asta invelit in paturici, si doar cu fatza afara si mi-a zis: 'uitati acesta este copilul, sa va traiasca'
apoi stind in pat, dupa nastere, pina sa ajung in salon plingeam de fericire....
cam asta am avut de zis! daca mai vreti detalii scrieti-mi, stiu ca si eu am cautat pe forum avida de informatii inainte de a naste, si am gasit multe raspunsuri la intrebarile mele!