cresa

[itan]

Fetelor am gasit subiectul : bone ! Asa ca ma documentez acolo , multumesc mult oricum !

[Claire]

Da, copilul are nevoie de colectivitate, DAR depinde la ce varsta.
Varsta la care incepe socializarea efectiva este in jur de 3 ani, atunci copilul are realmente nevoie de a fi cu alti copii si de a interactiona cu ei. Pana atunci nevoile lui sunt altele.
In primul rand nevoia de mama sau de o alta persoana cu rol de figura de atasament.
La un an si un pic, un copil nu are aceasta nevoie, nevoia de a-l da la cresa poate fi a parintilor.
De la nastere pana la 3 ani un copil trece prin mai multe etape de dezvoltare, cruciale in evolutia ulterioara, si este perioada cea mai intensa de schimbari, intr-un timp asa de scurt.
Asa ca nu este tot una sa fie dat la cresa la 1 an si 2 luni, de exemplu sau la 2 ani sau ceva.
Cresa inainte de un an, unde copilul sta de dimineata pana seara, mi se pare o crima din punct de vedere afectiv si emotional.
Varianta cu bona in caz ca mama lucreaza e mult mai buna decat varianta cu cresa, pana merge la gradinita.

[P-Mihaela]

Claire sunt de acord cu punctul tau de vedere , dar sa nu uitam ca noi in Romania nu ne permitem sa stam acasa cu copii pana la 3 ani uneori unele dintre noi nu pot sta nici macar pana la 2 ani , si nu beneficiaza de bani ca sa plateasca o bona sau nu are altcineva cine sa stea cu copilul si atunci singura solutie este cresa . Eu vreau sa incerc aceasta metoda in momentul cand merg la serviciu (din toamna ) dar numai pentru 6ore maxim 8 ore apoi sa-l ia soacra mea de acolo sau eu daca scap de la serviciu , si asta pentru ca acasa se plictiseste destul de repede si cred ca ar imbolnavi-o pe soacramea iar acolo ar avea alte activitati . Pupici multi

[Claire]

Mihaela, sa sti ca in alte tari situatia e si mai vitrega din punctul asta de vedere, in sensul ca ai cateva luni platite dupa nastere in general sa stai acasa dupa care te priveste, eventual iti poti pastra locul pana la un an dar fara nici un ban, si in conditiile in care esti bagat in credite de tot felul, chiar cam esti nevoit sa mergi la serviciu, iar bonele sunt scumpe si pe aici.
Dar a mai fost o discutie din care au iesit scantei cu privire la aceste aspecte, asa ca nu vreau sa o reiau.
In Romania nu mi se pare putin lucru ca ai posibilitatea sa stai acasa cu copilul 2 ani si sa fii platita.
Asta din punctul de vedere al atasamentului mama-copil si al startului in viata este extraordinar.
Asta la modul general, ca sunt nemultumiri, ca peste tot, sau unele mame aleg sa mearga mai repede la slujba, asta e alt subiect.
Ideea e ca la tine, vad ca al tau copil are aproape 1 an jumate, sa-ti traiasca, deci in toamna va fi catre 2 ani.
Daca il poate lua o bona sau o bunica de la cresa mai repede, eventual sa manance si sa doarma acasa, mi se pare ca ar fi ideal.
Oricum bafta si numai bine!

[lizi74]

[Claire]

Lizi, nu ma supar deloc, eu stiu foarte bine ce stiu, imi bazez opiniile pe ce am invatat si pe ce am vazut in ani de zile in lucrul cu copiii si parintii.
Poate a fost dur termenul crima, dar privit din perspectiva nevoilor pe care le are un copil inainte de un an, ma rog sa zicem nu este indicat deloc.
Cand tu erai mica erau alte conditii, nu prea erau informatii, situatia s-a cam schimbat pe plan mondial dupa anii 90 cand au ajuns la maturitate generatiile crescute intr-un anume fel.
Faptul ca tu ai fost la cresa de la 9 luni si ai ajuns bine, esti sociabila, nu inseamna ca asta e recomandabil. Nici vorba.
Am spus ca poate fi o nevoie a parintilor, dar nu a copilului.
Si la copiii din generatiile 70-80, s-a intamplat destul de des din cauza ca societatea si posibilitatile erau cum erau.
Sa nu mai zic de copiii ai caror parinti, tot din lipsa de perspectiva, duceau copiii la bunici la tara si ii luau acasa cand mergeau la scoala. Asta era un fenomen destul de generalizat, si multi copii se atasau definitiv de bunici si resimteau din partea parintilor un abandon.
Orice cartulie despre dezvoltarea copilului si nevoile lui care nu isi bazeaza mesajul pe interesele unor corporatii nu recomanda ducerea copilului mic pana intr-un an la cresa.
Eu imi mentin parerile mele, si nu oblig pe nimeni, vai de mine , sa mi le impartaseasca.
Asta e un forum de discutii libere, nu e unul profesional, asa ca fiecare scrie ce crede din punctul lui de vedere, unii sunt de acord, unii nu, asta e, si daca nu e nimeni de acord nu e nici o paguba

[mina]

Claire, tu stii ca

[madutzu18]

fetelor am si eu un baietel de 1 an si 10 luni pe care as vrea sa il dau la cresa dar nu pentru ca ma duc la servici ci pentru ca mai vine un bebe peste 4 luni si nu cred ca ma pot descurca f bine cu ei si cred ca va fii mai placut pentru el intre copiii decat cu o mama ''istreica''.am si eu nevoie de un sfat de la cine sta in drumul taberei pentru o cresa buna sa il duc.am auzit ceva de cresa 13?

[Claire]

[dalila]

Doamnelor dragi, daca nu ar fi fost folositoare cresele, nu s-ar mai fi "inventat". Este adevarat ca este foarte greu si pentru copil, dar si pentru parinti sa-si "abandoneze" copilul cu niste straini. Acesta a fost sentimentul meu cand l-am dus in prima zi pe copilul meu in varsta de 1 an si 8 luni la gradi. Toata ziua imi venea sa plang sau sa o sun pe doamna asistenta. Dupa numai 2 luni copilul meu vine si imi "povesteste" cum a fost la "idi" in ziua aceea. Cel mai haios a fost cand si-a pus mainile la spate si mi-a spus foarte convingator "Pate, doa'e pate" (a se citi "spate, doare spate" ), iar eu l-am intrebat pe cine a auzit el zicand asa. "Tanti Banda, idi" a fost raspunsul lui. Eu mi-as fi dus copilul chiar si cand a fost racit, dar nu din inconstienta (stiam ca ii poate imbolnavi si pe ceilalti copii care n-aveau nici o vina), ci, pur si simplu pentru ca acasa nu mananca atat de bine cum mananca la gradi. Chiar a inceput sa se ingrase "anogu" (slabanogul). Este adevarat ca legatura care se stabileste intre mama si copil, mai ales in primul an de viata, este foarte importanta si daca ai pierdut-o mai greu o regasesti. Cresc "astia" intr-un ritm atat de rapid ca nici nu-ti dai seama cand a terminat gardinita, apoi scoala, si-a luat permis de conducere, a terminat facultatea. Na, ca s-a si insurat si mai vine si cu nepotii. Ce sa mai faci?