Pe de o parte spui ca te-a revoltat doamna respectiva cu atitudinea ei nepasatoare fata de copil, iar pe de alta parte spui ca nu e neglijat.
Pai daca ii da doar de mancare, si nu se ocupa de el sa-l educe sa-l invete tot neglijare se numeste.
Si cum se face selectia asistentilor maternali in Romania stiu mai bine decat iti inchipui.
Dar este adevarat ca se face extrem de diferit de la un judet la altul, iar procedurile de lucru si mai ales monitorizare ulterioara pot fi de la agonie la extaz.
Vad ca esti din Constanta, nu stiu nimic de partea aia de tara eu vin de departe, dintr-o parte opusa.
Dar ca idee, unui copil plasat la asistent maternal i se face, sau ar trebui sa i se faca, o evaluare medicala si psihologica initiala si apoi pe parcurs se urmareste evolutia si progresele facute la asistentul maternal.
Daca sunt insuficiente sau nu exista, inseamna ca ala nu-si face treaba pentru care e platit, pt ca pana la urma asta e o slujba.
Dar aici asistentii sociali trebuie sa urmareasca asta, si sa le spuna clar ce asteapta de la ei.
Pot sa-ti spun ca in judetul din care vin se face foarte bine aceasta monitorizare, si ca asistentii sociali fac vizitele de monitorizare neanuntati si evaluaza situatia copilului, si progresele facute.
Din cate zici tu, daca prin absurd sa zicem ca astia ar ajunge la doamna de care zici tu cu atitudinea aia "de mi se rupe", probabil ca ar fi avertizata ca daca nu-si revizuieste aceasta atitudine i se va retrage atestatul de asistent maternal.
Dar selectia si motivatia sunt foarte importante.
Vad ca ti se pare ca asistenta maternala ar fi un preludiu la adoptie.
Sunt cazuri, dar raportate la numarul total de asistenti maternali din tara adoptiile sunt totusi putine, si prevad ca o sa fie si mai putine, ca sa zicem, cei care au dorit neaparat sa adopte copilul plasat, ori s-au trezit fara servici, ori au luat altul in calitate de asistent maternal, pt ca pentru un copil adoptat nu-ti da nimeni salariu si indemnizatie, e al tau, il cresti.
Scopul plasarii copilului la asistentul maternal nu este adoptia de catre acesta.
Iar dupa noua lege e si mai greu ca nu mai sunt asa usor declarati disponibili pentru adoptie.
In alta ordine de idei, mi-a facut placere sa scriu la acest subiect si imi cer scuze daca te-am suparat, dar din cate am observat eu asa, subiectele astea pe teme mai sociale nu au asa succes pe acest forum.
Sigur, fiecarte scrie unde ii face placere, e un forum liber.
Daca vrei mai discutam, din partea mea cu cea mai mare placere.
Numai bine!


iar cabinetul doctorului meu este vizavi de un centru de plasament. A trebuit sa astept medicul o jumatate de ora si la un moment dat aud un urlet care mi-a inghetat inima. Am alergat crezand ca a lovit o masina un copil sau ceva de genu'. Cand colo la centrul de plasament o desteapta de supraveghetoare sau cum s-o fi numind a dat pe usa afara un baietel de nici trei ani. Se rasteste la el: "daca esti rau, stai afara". Bietu' plangea de ti se rupea inima. Am ramas cu gura casacata. Ce rau putea sa faca un copil de trei ani? Am urmarit-o si cand a mai iesit afara m-am rastit la ea: de ce bruschezi cucuoana copilul chiar asa de mult a gresit? Nu vezi ca e pe sfert cat tine? Pur si simplu imi venea sa intru prin gard si sa o iau la bataie. Dupa ce mi-a aruncat o privire criminala s-a grabit sa-l bage inauntru mai ales ca mai treacea in acelasi timp si o doamna care s-a scandalizat si ea. Omul de seviciu de la centru care a vazut si el faza ne-a zis ca palngea dupa mama-sa. Oare ingrijitorilor de la centre nu li se face o evaluare psihologica? Ce pretentii sa mai avem de la un copil cand oamenii mari se poarta asa?
. Ai mei bebici - ca asa merita sa-i spun si sotului - au racit pe rand, de cate 2 ori fiecare
, la munca am fost superocupata ca a intrat una dintre colege de nu stiu cate ori in concediu - asa cu taraita