Imi vreau viata inapoi!

[Rica]

Nu, ca nu te condam ca incerci, dar nu stiu ce sa iti spun, ce sa te sfatuiesc! Sa stii ca iti admir puterea, e bine ca esti o luptatoare si ....ca ai atata rabdare! Esti o femeie frumoasa si sotul tau ar trebui sa se straduiasca mai mult sa nu te piarda! Poate e prea sigur pe tine si pe faptul ca stie ca tu nu vei permite ca familia sa se destrame si de asta se comporta asa copilareste (scuze!). Ar trebui sa iti permiti si tu astfel de "copilarii", poate il ajuta sa se maturizeze si sa "traga" si el de relatia voastra, nu numai tu.

[ella-o]

[Vilhelmina]

ella-o, mi-e frica pentru tine, pentru ca stiu prin ce treci - adica cred, ca stiu. Sigur, tu vei spune ca sotul tau nu se compara cu fostul meu partener de viata, poate ai dreptate, in cazul nostru a fost un esec total dar...imi da de gandit ca sotul tau cat de des ARE NEVOIE de bautura. Stii, nu cantitatea conteaza, cat faptul ca alcoolul este mereu acolo, langa el. Spune-mi, sunt si zile in care nu bea deloc?
Sincer, pe mine, mai mult decat betia

[ella-o]

Sunt zile,chiar saptamani cand nu bea deloc.Despre alcoolism stiu destule,tatal meu a suferit de aceasta boala(desi nu ne facea rau fizic sau verbal,era foarte cuminte).S-a intamplat,dar foarte rar sa refuze un pahar.Asta ma deranja cel mai mult,cand altii aveau chef sa bea pe banii lui,sau cand il "obligau" sa bea cu el.Sunt perioade cand bea des,sunt perioade cand nu bea deloc.In primul an de casnicie a baut foarte rar( a tras cateva betii).Imi dau seama ca de multe ori nu poate refuza,desi ar vrea.Imi spune mereu ca nu mai bea(de fata cu mine) sau cu nu stiu cine,sau de sarbatori,dar nu e asa,S-a schimbat,e mai nervos,nu mai are rabdare tot timpul,e neintelegator,...

Incerc sa il ajut cu tratamente naturiste:pentru alcoolism,stari de frig,detoxifiere si pofta de mancare.Sper sa pot merge pana la capat cu aceste tratamente si sa nu renunte.De cel pentru alcoolism,oricum,nu va afla degraba(va stii ca e pentru altceva-sinceritatea nu mai conteaza in situatia asta,nu ma ajuta cu nimic,deci trebuie sa fiu smechera).Pentru alcoolism ii dau ca sa previn boala si sa ii mai "sting " setea,mai ales ca vine vara si vara fara o tona de bere e mai greu.Daca nu reusesc sa-l schimb,jur ca renunt.Aceasta e ultima mea sansa.Nu stiu cat timp voi mai putea trai asa,dar stiu ca se putea si mai rau de atat.Sunt zile in care chiar ma face super-fericita,cand acestea nu vor mai fi,atunci nici "noi" nu va mai exista.Sper totusi sa reusesc,mai am o speranta.

[ella-o]

In ultima vreme m-am simtit foarte rau.Am lipsa de calciu ,am facut si o indigestie,am stat in pat o zi,cu febra,diaree,apoi m-am constipat si mi-era frica sa mai mananc ceva.Desi sunt slaba,am mai slabit,cred ca vreo 2 kg.Azi in sfarsit ma simt bine.

Sotul meu nu prea a inteles ce am,cred ca totusi era speriat si n-a vrut sa-mi arate,mi-as fi dorit sa ma inteleaga si sa ma ajute mai mult,dar oricum situatia e acceptabila.De la Pasti a baut doar o bere,care statea in frigider(mi-a cumparat-o mie de Pasti si nu am avut pofta sa beau nimic).Am avut mici neintelegeri ,pe care am stiut sa le depasim frumos.Seara,s-a mai ocupat el de Teo,si incerca sa faca totul bine(caci eu il critic mereu,daac nu are grija de ea cum trebuie).

Aseara ,m-am razbunat Am mers la o vecina(pe care nu o cunosteam).Trebuia sa ii scurtez o pereche de pantaloni,s-a dus vestea pe scara ca sunt croitoreasa.M-a oprit la un pahar de vin,pe care l-am refuzat,dar tot a insistat si pentru ca era bun,l-am baut,...cam intr-o ora,caci vecina a vrut sa ma cunoasca mai bine.Mie nu imi place vinul,desi stiu ca e sanatos,dar vinul asta e singurul pe care l-am putut bea si mi-a prins foarte bine.Nici nu-mi amintesc de cand n-am mai baut.Asa ca sotul a ramas sa o culce pe Teo,eu fiind"disparuta".Am ajuns acasa putin ametita si distrata,iar lui i-a placut ca sunt binedispusa.Eu n-am vrut sa-i fac pe plac,am vrut sa vada cum e sa se ocupe de Teo,sa fie obosit si sa nu fie lasat in pace.M-am si facut ca sunt beata rau,l-am "obligat" sa vina cu mine in bucatarie la o tigara,sa-mi puna sa mananc si sa ma asculte(vorbeam intr-una vrute si nevrute,asa,sa-l enervez cum face el)...data viitoare va fi mai rau,o sa "incep" o cearta,exact cum face si el,sa vada cum e.Dar a trecut bine peste proba aceasta,cu calm si cu rabdare.Daca s-ar intampla mai des,nu stiu cata rabdare ar avea.

Mai am ceva pe sufletel.Surorile mele s-au despartit,au vandut garsoniera si au ramas "pe drumuri" ca si mine,in chirie.Acum,sa vada si ele cum e,cat de greu mi-a fost,mai ales ca eu am si un copil.De sora mea mai mica imi pare rau,nu stiu cum se va descurca,dar cea mare cred ca o merita.Din cauza ei am vandut apartamentul unde locuiam toate trei.Poate e mai bine asa,pentru mine,nu pentru ele.

[alovel]

Recunosc ca nu stiu exact cum e cu alcoolismul asta.
Stiu ca e ceva rau si grav.
Dar pe de alta parte, mi s-ar parea o mare frustrare sa nu mai beau niciodata nici o bautura alcoolica si mult mai grav de atat sa-mi spuna cineva sa nu mai fac asta.

[ella-o]

[alovel]

[oly76]

Ella cred ca tine foarte mult si de persoana. Eu de exemplu beau din Pasti in Craciun dar nu pentru ca ma opreste cineva ci pentru ca nu vreau eu sa beau. Cand vreau imi iau o bere, desfacem o sticla de vin si asta o facem de obicei acasa. Cred ca "problema" intervine atunci cand, asa cum zici tu, nu esti suficient de puternic sa refuzi o iesire la o bere cu prietenii stiind ca de la o bere se ajunge la cine stie cate.
Referitor la Teo si la situatia ta, nu iti dau sfaturi, nu sunt suficient de informata sa o fac. Pot sa-ti spun insa experienta mea, nu prea frumoasa. Tatal meu mai bea si cand bea era violent (verbal) cu mama. Eu la 20 de ani eram inca terorizata cand tatal meu venea tarziu acasa si stiam ca e intr-un loc unde poate bea si depasi limita (nu prea stia cand sa se opreasca). Asa ca trebuie sa iei in considerare si asta. Pe mama de la un moment dat nu o mai afectau "certurile", pe mine insa ma terminau psihic si din cauza asta (plus altele, dar in primul rand asta) am ajuns acum sa am o hernie hiatala pe baza nervoasa, care "intra in actiune" de cate ori sunt stresata, nervoasa, etc. Cand iei o hotarare trebuie sa ai in vedere toate elementele. Acum Teo e mica, dar va creste si intelege mai multe decat crezi tu.

[cristina_gl]

Dependenta de alcool este foarte greu tratabila. In cazurile grave, dupa dezalcoolizare, este interzis cu desavarsire consumul de alcool, fie si in cantitati mici. Organismul ,,recunoaste" substanta si o ,,vrea" iar. Din pacate, multi care se interneaza pentru dezalcoolizare se opresc in prima carciuma dupa externare.
Ella, nu vreau sa te sperii, nici nu am tras concluzia ca sotul tau este alcoolic. Dar e o boala care se instaleaza pe nesimtite, incet, dar sigur. Este foarte bine ca lupti si te admir pentru asta, dar cel care trebuie sa constientizeze ca isi face rau este sotul tau. De el depinde in mare masura rezolvarea acestei probleme. Din cate am inteles, alcoolul ii produce o stare de nervozitate. De aici pana la violenta nu-i cale lunga. Problema este delicata, daca ii spui sa nu mai bea, se va simti lezat, iar lucrurile interzise vor fi mereu ispititoare. Daca ii spui ca isi face rau band, se va simti probabil atins in orgoliu, sau va spune ,,eu stiu sa pastrez masura, n-am sa ajung niciodata un alcoolic". Mai bine discuti cu el si stabiliti impreuna o masura admisa, vezi cum reactioneaza la propunerea asta. Desigur ca cel mai puternic argument este Teodora, spune-i mai des ca toate eforturile trebuie facute pentru ea si pentru copilaria ei fericita.
Sper ca ti-am fost de folos cu ceva.