Sotul m-a parasit pentru ca sunt insarcinata!

[kjmamii]

clarisa...intalneste-te cu el...indeamna-l sa fie o parte din viatza fetitei...e greu dar ea merita...nu ii cere sa se intoarca la tine..ci doar sa fie tata pt ingerashul vostru..face-ti copilul fericit ca asta este cel mai important...vrb frumos despre el...cjoar daca o minti...nu-i spune ca a plecat ca nu era gata sa faca fazta unor responabilitati....fetitza se va vedea vinovata de tot...
nu stiu ce altceva sa mai zic...mult succes oricum

[clarissa]

kjmamii...iti multumesc pentru sfatul dat...dar...nu cred ca pot...imagineaza-ti ca am doar 22 de ani...am un copil ...si nu mi-a fost foarte usor sa-l nasc cand toata lumea era impotriva mea...am trecut prin prea multe sa mai pot accepta asa ceva...cand am avut cea mai mare nevoie de el ...el a fost plecat...acum cand are el nevoie de mine adica de noi...NOI vom fi plecate...a trebuit sa-mi infrunt chiar si familia , rudele m-au dat la oparte , am pierdut 2 ani de facultate si asa mai departe...sunt multe de spus...dureros intr-adevar...Dar acum suntem cei mai fericiti...toata lumea ne iubeste si nu cred ca mai avem nevoie de el
Te pupam dulce si mult noroc in viata tie si puisorului tau

[IVAN]

Cu parere de rau iti spun ca barbatul asta nu te merita.Sa nu te superi pe mine dar mie imi place sa spun adevarul.Daca va parasit intr-un moment atat de important imi dau seama ca nu are caracter.Nu este exclus ca in momentele mai grele (ca in orice familie) sa-si ia talpasita si sa dispara. Copilului trebuie sa-i spui adevarul in momentul cand o sa inteleaga,iar tu refa-ti viata langa cineva care poate sa fie langa tine la bine si la greu.Sa nu crezi ca el o sa se faca "om de casa".

[roxa]

draga mea eu doar acum am descoperit acest site si sunt deja de 2 ceasuri ppe net. am citit povestea ta si raspunsurile ce ti s-au dat. Nu dispera. Stiu prin ce treci si stiu ca nu mai vrei sa-l vezi pe cel care in ochii tai eun om de nimic. Eu am fost impreuna cu tatal copiilor mei 5 ani iar anul trecut am gasit in propriul meu pat un lantisor necunoscut. A marturisit si acum suntem despartiti de mai mult de un an. Eu l-am iubit tare mult si l-am lasat sa vada copii de cate ori a dorit in speranta ca va regreta ca ne-a lasat.insa m-am amagit si acum i-am interzis total sa ne mai caute deoarece fiul meu care are 3 ani plange mereu cand tata pleca la serviciu zice saracutul.eu una nu l-as lasa sa se bucure de cea mai fericita intamplare din viata unui om :copii:
sper sa ai speranta si gandeste-te ca esti in romania intre ai tai dar sa fii intr-o tara straina cu doar calculatorul ca si prieten noaptea!!

[mihaelacatana]

[font=Verdana][/font][blue][/blue]
Draga mea,eu am citit deasemeni tot ceea ce ai patit si ceea ce ai facut pana acuma.E bine,DAR,el "lasandu-te balta"in tot acest timp a dat dovada de lasitate,de iresponsabilitate.Mai ales daca ati fost impreuna o perioada ceva mai lunga.Asta impune atat binele cat si raul,faptul ca ai ramas insarcinata cu el e ceva numai de bine,fiindca si satisfactiile sunt enorme mai tarziu.Nu am copii dar imi doresc in curand sa se intample minunea;iti spun doar parerea mea care am doar 21 ani si care nu a avut o viata deloc omeneasca alaturi de "neamuri",deci fii tare si ofera-i pe cat posibil TOT ceea ce tu nu ai avut(PUIUTULUI).Asta voi face si eu.Te inteleg perfect crede-ma.
Cat despre el...lasa-l sa-si vada fetita dar cu mici rezerve.Lui ii va parea nu rau...foarte rau mai incolo e parte din tine si din el...vezi pana unde e in stare sa ajunga si ce scopuri poate sa aibe.
Putere si rabdare iti doresc sa ai,fetita ta merita!!!te pup,MIHA.

[lianamarieta]

Draga Clarissa

Imi pare rau petru ce ti s-a intamplat.Poate ca trecerea timpului ti-a limpezit gandurile si dragostea ta pentru copilul tau ti-a umplut sufletul.Nu stiu daca te incalzeste cu ceva dar sa stii ca toate sau aproape toate trecem prin perioade mai mult sau mai putin grele dupa nastere.Ar trebui sa fie cel mai frumos moment dar de multe ori altii il fac un cosmar.
Sper sa-ti mearga bine acum si multa sanatate tie si fetitei tale

[ARTA]

DRAGA MEA,ATAT TE SFATUIESC.......ROAGA-TE PT. EL!NU INCERCA SA FACI CEVA ,CI DOAR ROAGA-TE.CITESTE ACATISTUL SF.IOACHIM SI ANA.STIU CA ITI VA FI GREU DAR NU TE LASA.SUNT ALATURI DE TINE!

[Madalina28]

Nu va merita si nu are rost sa faci nici un fel de compromisuri, chiar daca intr-un final va ajunge sa declare ca a devenit "responsabil". Cu siguranta ai sa te descurci si copilul tau va intelege la momentul potrivit, si nu uita: exista si barbati deosebiti in lumea asta care accepta o femeie deosebita cu un copil si care pot oferi totul, chiar pot acoperi si lipsa tatalui natural. Iti spun in stiinta de cauza, cunosc cupluri formate din situatii similare si care au format familii fericite. Cel putin un caz imi este foarte apropiat si ii admir foarte mult!
Sunt convinsa ca nu ti-a fost usor, insa incearca sa iti faci viata ta asa cum ti-o doresti si pe acel "tata" scoate-l definitiv din peisaj, o sa-ti fie mult mai bine!Esti o mama fericita!
P.S. Daca gresesc, scuza-ma!

[danamar]

Ce-ai mai facut clarissa?

[cocolina]

Clarissa,capul sus ! Si eu am patit la fel,de fapt,cazul meu este identic cu al OaneiMaria.........tu trebuie sa gandesti asa : barbati pe lumea asta,slava Domnului ! Un copil se face si se creste greu,numai noi,femeile stim ce inseamna cu adevarat,dar ei sunt ratiunea noastra de a trai si cea mai mare bucurie a noastra pe lumea asta ! Ti-as ura "fii barbata",dar nu e cea mai potrivita urare,nu? asa ca,iti spun : fii mama !