fac o drecere de al subiectul in discutie si am sa va povestesc si despre prob mele cu sarcina.
Am ramas insarcinata in martie 2003 si am nascut in 5 nov 2003, primele 3 luni de sarcina au decurs fara probleme nici greturi pofte nimic ma simteam chiar foarte bine, dupa care am avut ceva contractii (amenintare de avort )care cu tratramentul adecvat si am stat linistita in pat cateva zile a fost depasit cu bine. Apoi lucrurile au decurs bine sarcina evolua normal si eu am avut grija de mine din toate punctele de vedere.
Numai ca adevaratele probleme
![[czid]](./images/smilies/capzid.gif "capzid")
abia la 25 de saptamani aveau sa apara.
in urma unei discutii mai aprinse cu seful meu si supararii mele forte mari din aceasta cauza bb s-a intors nejustificat de repede, dupa care au urmat contractii puternice.
Am fost la spital unde m-a internat de urgenta , fapt pt care am stat internata timp de 10 sapt neavand voie sa merg decat pana la toaleta si atat dus dimineata, eu care am facut km pe jos insarcinata fiind, a fost foarte greu, tratamentul a fost foarte dur dar a dat rezultate si cel mic s-a nascut la 35 de saptamani si e bine, al luat Apgar 9.
Am facut perfuzii si zi si noapte, erau zile cand ma simteam mai bine si nu era nevoie de ele, dar scobutil cu papaverina si dioazepam injectabile faceam in fiecare seara, pt relaxarea muschilor si sa nu se mai invineteasca burtica ca sangele sa circule normal, perfuziile erau la inceput cu Sulfat de magneziu, cand acestea nu au mai dar rezultate s-a trecut pe Ginipral fiole perfuzabile si tablete + sulfat de magneziu pe vena dupa ce se termina perfuzia cu Ginipral
la 30 de Saptamani in urma unui tuseu a medicului de garda am avut o hemoragie puternica si am stat on sala de nasteri toata noaptea rugandu-ma ca bb-le meu sa nu se nasca in zi de 13, era 12 spre 13 octombrie, imi facuse si o injectie care sa-l ajute pe cel mic cu respiratia daca se intampla sa se nasca. Dar am avut putere si am trecut si peste aceasta incercare, apoi am mai dus-o cu tratamentul pana de 5 nov tot in spital , cand am nascut prin cezariana, eram si eu si cel mic fffffffffffff obositi si nu s-a pus probleme nasterii normale, era prea riscant!
Acum ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat putere sa trec peste aceasta incercare si acum am o minunatie de baietel, "frumos, cuminte si merge pe jos", dar mai ales destept.
Am acum prilejul sa le multumesc public si echipei de medici de la Maternitatea din Brasov ca mi-au fost alaturi si au avut grija de noi, dar mai ales domnului doctor Florin Vulcan care este un medic foarte bun si un om deosebit, iar care cuvintele sunt prea sarace si putine ptr ai multumi.
Dar dansul stie deoarece in perioada de spitalizare s-a creat si o relatie speciala intre noi ca de la om la om de la suflet la suflet.
Si in aceeasi masura ii multumesc domnului doctor Oprea Ioan - neonatologul de la sectia de nou nascuti pt ca avut grija de Vladut sa porneasca cu dreptul in viata si nu s-a suparat pe nenumaratele mele telefoane unele chiar destul de tarziu in seara.
PS Eu aveam si alta probleme fizica ma refer, uter imatur ca al unei fetite de 12 ani, nedezvoltat si retrovers, a fost o minune ca am putut ramane insarcinata.
Va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi aceste raduri si daca se intampla sa aveti probleme ceea ce nu va doresc sa cititi aceste randuri si sa stiti ca ai nevoie de foarte multa vointa, dorinta si echilibru sufletesc dar mai ales de suportul familiei si al apropiatilor, eu l-am avut.
![[:D]](./images/smilies/bigsmile.gif "zambet larg")
. Totul o sa fie bine.