Cand esti sau te poti considera pregatit sa ai un copil ?

[oanadodo]

[blue]Eu l-am conceput pe copil la 2 luni de casatorie!!!!!Si nu a fost un accident...
Situatia noastra materiala era neclara:fara casa proprietate sau masina,nu ne-am gindit nici o clipa la asta si nici la faptul ca aveam un serviciu de 2 bani la care am renuntat in luna a 3-a,fara drepturi de ingrijire copil,s.a.m.d.
Am mers inainte numai cu bucuria ca o sa avem un bb.
Restul au venit pe parcurs...acum le am pe toate iar copilul a crescut.
Sunt o mamica tinara - am 30 ani cu un copil de 6 ani si 8 luni ...si daca ar fi s-o iau de la capat tot la fel as proceda.[/blue]

[CristinaT]

Cand ma consider pregatita sa am un copil? Pai, eu m-am considerat pregatita dupa cativa ani de casatorie, cand am reusit sa avem strictul necesar.

Cat despre ce a spus bunicul, eu cred, ca nu mai sunt aceleasi vremuri si in nici un caz nu mai e valabil ce a spus bunicul ca pui copilul intre covor si lustra cu turturi....
E adevarat pentru o alta epoca ca doar serviciu asigurat aveau, ca toata lumea avea!, casa aveau, ca se dadea la toata lumea sau aproape, mobila ti-o luai repede in rate, etc...
Ce mai ramanea ? covorul si lustra cu turturi...
As vrea sa-l vad pe bunicul acu'...

Fiecare face cum vrea dar eu cred ca asa cum zice bunicul nu e bine.

[SILVI]

Un copil,dupa parerea mea este bine sa vina in momemtul in care simti ca esti pregatita si poti sa-i oferi multa dragoste si echilibru.In primul rand trebuie ca relatia de cuplu cu partenerul sa fie aproape perfecta,daca nu chiar ideala.Copilul trebuie sa traiasca in pace,armonie si sa primeasca multa dragoste.
Va pup.

[alexandra]

am 21 de ani,sunt casatorita de 6 luni si insarcinata de 8!ne-am dorit acest copil mai mult decat orice,desi suntem amandoi extrem de tineri.sotul meu are 25 ani.suntem o familie norocoasa.avem casa frumoasa,masina,posibilitati materiale si parinti tineri si minunati care ne ajuta in orice privinta.
decizia de a face un copil a fost premeditata,poate cu un pic de inconstienta la mijloc,caci de regula lucrurile se fac intr-o cu totul alta ordine.insa NICI un moment nu am regretat.de-abia il asteptam pe cel/cea mic(a)-inca nu vrea sa ne arate ce este!nu stiu daca e bine cum am procedat noi,daca asta e secretul fericirii,dar noua ne este tare bine.un dram de noroc in viata e vital!

[mamica2004]

Buna, crezi ca poti sa-mi spui si mie cum pot alege prenumele in functie de numele de familie copilului? Daca exista un site sau o0rice informatie e binevenita.....merci.
Miha.

[amal]

copilul nu trebuie programat, ti-l trimite Cel de Sus.

[kunoicy]

Subscriu la cele spuse de Alexis.

[rodika]

Acest lucru trebuie hotarat impreuna,daca se doreste planificarea unui copil.
La mine,de ex.copilul a venit cand ma asteptam mai putin,eram departe de casa,doar eu si sotul meu(n-am avut timp de discutat inainte).
Insa acum suntem foarte fericiti ,iar acest copil ne-a apropoiat si mai mult...

[oanat]

eu am aflat ca sint insarcinata la o luna dupa casatorie. stabilisem impreuna cu sotul sa mai asteptam, pe atunci eram studenta la master, abia incepusem, de serviciu nu se punea problema inca, abia venisem in sua. pe tot parcursul celor 9 luni si un pic (bebeul a intirziat) m-am tot gindit daca intr-adevar era momentul oportun ptr un bebe: un singur salariu, eu inca la scoala....acum, la un an si 2 luni dupa ce s-a nascut paul-andrei, mi-am terminat masterul si stau acasa cu bebe. poate mi-as fi dorit sa lucrez, sa am activitate 'intelectuala' :))), dar pot spune cu mina pe inima ca nu as da timpul inapoi pentru nimic in lume. inca imi petrec timpul cu bb, desi sint constienta ca in cel mai scurt timp va trebui sa incep si serviciul. as avea un sfat pentru toate mamicile, sau viitoarele mamici: bucurati-va de copiii vostri cit puteti mai mult! si aveti-i cind credeti voi de cuviinta, fie ca aveti sau nu ce doriti (cariera, bani etc.). nu poti conditiona viata unui bb de o conditie materiala sau de lipsa ei. e mai greu in cazul lipsei conditiilor materiale, dar nu imposibil. e mai usor in cazul prezentei conditiilor materiale, dar nu neaparat.

[oanat]

alexandra, inteleg f bine ce simti. noi am facut cununia civila si la o luna dupa eram insarcinata. imi doream sa facem si cununia religioasa, dar impreuna cu parintii, fratii, rudele etc. asta nu era posibil la momentul respectiv. locuiam in state si era imposibil la acel mom sa venim in tara ptr nunta. asa ca am asteptat.....si asa am facut botezul inaintea cununiei religioase. cind paul era de 9 luni am reusit sa venim in tara si am facut nunta, cu el de fata. normal, ca orice femeie mi-as fi dorit ca totul sa se intimple intr-o alta ordine....insa n-a fost sa fie. dar, n-am regretat aceasta 'ordine' nici un moment! nu as da timpul inapoi pentru nimic in lume. sint si am fost fericita asa cum au decurs lucrurile. felicitari pentru bebe si sa fie ce va doriti voi