"La capatul curcubeului" - Anaconti

In asteptarea unui copil, gravidutele ne impartasesc sentimentele si experientele lor de viitoare mamici.

Postby anaconti » Wed Jan 19, 2005 12:32 pm

Buna!
Am tot stat si m-am gandit daca sa va mai scriu sau nu la acest subiect...pentru ca ultimele evenimente nu sunt chiar imbucuratoare...Pana la urma mi-am zis ca e cinstit sa am curajul sa va marturisesc si infrangerile mele, nu doar victoriile...
Discutia a fost OK, dar concluzia a fost ca un copil e o responsabilitate prea mare si ca in cazul asta n-ar mai pleca din tara...Iar tonul pe care a zis-o mi-a confirmat ideea ca s-ar simti inselat, tradat, dezamagit...
Suntem intr-un cerc vicios; stiu si simt ca ar face si ar accepta orice ca sa ma faca fericita, dar acelasi lucru e valabil si pentru mine...Adevarul dureros e ca in acest moment avem prioritati diferite, dorinte diferite si ma doare ca nu gasesc o solutie care sa ne faca pe amandoi fericiti...Pentru ca implinirea dorintei unuia dintre noi inseamna renuntarea celuilalt. Cum sa fac sa evit ca din aceasta situatie unul sa iasa "invingator" si celalalt "invins"?
Ana
anaconti
Asistent
Asistent
 
Posts: 375
Joined: Wed Aug 04, 2004 1:41 pm

Postby danaG » Fri Jan 21, 2005 5:28 pm

M-am gandit mult la tine si la cum ar trebui sa te comporti in aceasta situatie.
In primul rand,cred ca ar trebui sa afli cu certitudine ce iti doresti tu("ce vrei de fapt" cum imi spune mie toata lumea si nu imi place deloc).Daca iti doresti acest copil atat de tare incat sa lupti pentru el cu [b]toti[/b]cei din jurul tau. Daca nu ,poti amana momentul.Dar crede-ma un bebit merita toate eforturile tale.Tu esti pionul principal din aceasta partida.
In al doilea rand,cred ca ar trebui sa aduci,sotului tau motive pro iar el daca poate,contra.Dar ai grija ca iti tin pumnii sa gasesti tu mai multe pro decat contra.
Dar fii cat poti de sincera si spune-i tot ce e in sufletul tau.Merita bb mult mai mult efort decat atat.
Amandoi trebuie sa aveti aceleasi prioritati.Sunteti o echipa.Trebuie sa fiti o echipa.Succes.Nu te lasa infranta de prima piedica.O sa mai intalnesti destule.
danaG
Intelept
Intelept
 
Posts: 1439
Joined: Mon Jun 21, 2004 11:33 am

Postby anaconti » Fri Jan 21, 2005 5:57 pm

Multumes frumos pentru sfat, DanaG!
Deocamdata incerc sa "nu-i fac capul mare"...Din proprie experienta stiu ca depinde foarte mult in ce toane e un om atunci cand incerci sa-i vorbesti...Da, sigur, stiu si ca un copil va exista indiferent de toane, crede-ma sunt perfect constienta de asta! Incerc doar sa prind un moment oportun pentru a redeschide discutia. Sunt un pic trista...poate un pic resemnata...uneori ma gandesc ca n-are nici un rost sa lupt pentru ceva ce vreau doar eu...Copilul va avea nevoie de amandoi. Nu e vorba ca nu l-ar iubi...ma intristeaza doar faptul ca el nu-si [b]doreste [/b]un copil, el [b]e de acord [/b]sa avem un copil...Nu stiu daca se poate sesiza diferenta...stiu, barbatii se entuziasmeaza mai greu...asta e!
Sper sa am un weekend bun si sa revin mai optimista luni.
Va doresc si voua odihna placuta si imi cer scuze daca toata povestea asta plictiseste sau streseaza pe cineva.[floare]
Ana
anaconti
Asistent
Asistent
 
Posts: 375
Joined: Wed Aug 04, 2004 1:41 pm

Postby anaconti » Thu Mar 03, 2005 8:58 am

Ce dragut din partea adminilor!...Auzi tu, jurnalul meu e deocamdata singurul la capitolul "Jurnalul gravidutelor".... [alc] ...Un gest frumos si sa fie intr-un ceas bun, dar, fetelor, ma simt tare stinghera pe aici!...Chiar nu e nici o graviduta (muuuult mai graviduta decat mine [czid] ) care sa mai deschida un "jurnal" aici?...
Despre mine, ce sa mai povestesc? Nu sunt intr-o pasa prea grozava; am ceva probleme cu coloana, fac un tratament, sper sa-mi revin...Asta dupa ce am trecut prin toate chinurile vreo saptamana dupa ce mi-a intarziat CM si mi-am dat seama ca facusem radiografie la coloana! [czid] ...Ca de obicei, am crezut ca mor de ingrijorare (ca asa sunt eu, exagerata!) pana cand, intr-un final, au reintrat lucrurile in normal.
Acum glumesc, dar am fost speriata...Si daca asa am fost acum, nici nu vreau sa ma gandesc ce fel de mamica as fi! cred ca o sa-mi exasperez copilul! [:D] ...
In rest, mi-e dor de voi...
In ceea ce priveste "curcubeul" pe care incerc sa-l parcurg, am ajuns sa-mi dau seama ca nu toate culorile sunt luminoase...Si mai are si forma asta ciudata de arc...asa ca din cand in cand constat ca exact cand credeam ca am facut 2 pasi inainte, de fapt observ ca am facut si unul inapoi... [dead] ...Noroc ca sunt perseverenta...
O zi frumoasa, va doresc si va [pupi] !
anaconti
Asistent
Asistent
 
Posts: 375
Joined: Wed Aug 04, 2004 1:41 pm

Postby li05 » Thu Mar 03, 2005 2:15 pm

Ana, nu fi trista, ca lucrurile or sa se rezolve de la sine... uite, la noi situatia e cam asa: n-avem inca bb, dar vorbim din ce in ce mai des despre asta. Mie imi plac la nebunie copiii, ma topesc dupa ei, dar sotul meu a fost singurul copil la parinti, alintat, rasfatat, de toate pentru el... si n-a avut prin preajma niciodata copii mici (verisori, nepori, vecini), nici nu prea are idee. De cand avem un nepotel din partea mea a cam vazut ce si cum... Daca la inceput il cam speriau bebeii, cred ca i se parea tare complicat, vorbea cu ei ca si cu oamenii mari, era asa simpatic... Ei, luna asta mi-a intarziat vreo 10 zile CM, cand el, spre surprinderea mea, mangaia burtica, vorbea cu ea, il intreba ce e (nu banuia el ca abia mult mai incolo se vede).... iar eu credeam ca mai vrea sa amane. Ce-i drept ca amandoi mai copilarim, dar cred ca abia atunci te maturizezi cu adevarat!
User avatar
li05
 
Posts: 42
Joined: Mon Jan 31, 2005 10:22 am

Postby li05 » Thu Mar 03, 2005 2:18 pm

Ana, nu fi trista, ca lucrurile or sa se rezolve de la sine... uite, la noi situatia e cam asa: n-avem inca bb, dar vorbim din ce in ce mai des despre asta. Mie imi plac la nebunie copiii, ma topesc dupa ei, dar sotul meu a fost singurul copil la parinti, alintat, rasfatat, de toate pentru el... si n-a avut prin preajma niciodata copii mici (verisori, nepori, vecini), nici nu prea are idee. De cand avem un nepotel din partea mea a cam vazut ce si cum... Daca la inceput il cam speriau bebeii, cred ca i se parea tare complicat, vorbea cu ei ca si cu oamenii mari, era asa simpatic... Ei, luna asta mi-a intarziat vreo 10 zile CM, cand el, spre surprinderea mea, mangaia burtica, vorbea cu ea, il intreba ce e (nu banuia el ca abia mult mai incolo se vede).... iar eu credeam ca mai vrea sa amane. Ce-i drept ca amandoi mai copilarim, dar cred ca abia atunci te maturizezi cu adevarat!
User avatar
li05
 
Posts: 42
Joined: Mon Jan 31, 2005 10:22 am

Postby anaconti » Thu Mar 03, 2005 3:16 pm

Li05, mersi frumos de incurajare!...Ei, uneori mai obosesc si eu sa le tot intorc pe toate partile si le mai las in plata Domnului! Ca acum... [:D] ...Alteori, cand am mintea "odihnita" iar ma apuca planificarea si indoiala si socoteala...Cred ca la mine boala asta n-o sa treaca decat atunci cand voi fi in fata faptului implinit! [:D]
Si pe mine m-a surprins sotul cand luna asta i-am trantit asa, deodata, vestea ca au intarziat "musafirii"...Ma asteptam sa intre in panica, dar el...nimic! Bine, n-a sarit in sus de bucurie, dar nici nu s-a impacientat...Nu stiu daca din cauza ca nu m-a crezut/luat in serios sau pentru ca s-a obisnuit cu ideea mea fixa! [dead]
Asta e! mergem inainte!
La tine cum s-a terminat povestea?...se lasa cu [bebe] sau...luna viitoare?... [:D]
anaconti
Asistent
Asistent
 
Posts: 375
Joined: Wed Aug 04, 2004 1:41 pm

Postby danaG » Fri Mar 04, 2005 10:17 am

Ana, te gasesc cam trista si imi pare rau...... Hei cine mai imi ridica mie moralul daca nici tu nu esti vesela. Nu prea stiu ce sa zic sa te inveselesc. Sigur totul o sa treaca si vor veni si zile mai "insorite" si pentru tine. Pupici si sa auzim de bine.
danaG
Intelept
Intelept
 
Posts: 1439
Joined: Mon Jun 21, 2004 11:33 am

Postby gabi-cta » Fri Mar 04, 2005 10:48 am

Ana draga, uite din partea mea [floare] sa te mai inveselesti. Lasa, cand va fi sa fie momentul, atunci vei simti in adancul sufletului o implinire enorma. Eu asa am simtit, pe langa teama. Era ceva nou in viata mea. Poti fi sigura ca si sotul tau va fi fericit si nu va obiecta. Probabil ca si natura are ceva de spus iar cursul vietii va lua turnura care ti-o doresti cand te vei astepta mai putin. Surpriza trebuie sa fie surpriza! Capul sus! [8D]
gabi-cta
Maestru
Maestru
 
Posts: 2203
Joined: Tue Nov 23, 2004 4:23 pm

Postby li05 » Fri Mar 04, 2005 11:42 am

Ana, iti eram datoare cu un raspuns, dar taaare greu merge serverul! Nu s-a lasat cu bb, pt ca "musafirii" au venit. Teoretic nici nu avea cum, ca am avut grija, dar... In principiu trebuie sa rezolv mai intai mai multe problemute neglijate, am un hop mare de trecut legat de vedere, abia in aprilie aflu rezultatul, apoi ceva legat de coloana, stomato, si toate analizele care trebuie facute. Sper ca pana la sfarsitul anului sa rezolv toate astea si, daca suntem sanatosi, nu mai avem motive sa amanam! O proaspata mamica ne sfatuia de curand sa nu lasam sa treaca prea mult timp, pentru ca ne formam din ce in ce mai multe tabieturi si o sa ne vina tot mai greu. Si am realizat cata dreptate are! Ne vorbea din proprie experienta, dar are multa dreptate!
In concluzie, cred ca nici unul din parteneri in mod normal, atunci cand se va intampla, nu va respinge ideea!
Pupici si sa ne tii la curent!
User avatar
li05
 
Posts: 42
Joined: Mon Jan 31, 2005 10:22 am

PreviousNext

Return to Jurnalul gravidutelor

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron