Pasiune si suferinta

[Cami-N]

Eu cred ca l-as dispretui cu totul.... daca poate sa te jigneasca in felul acela,nu merita nimik din partea ta decat dispret. Nu mai ai ce iubi la el daca este lipsit de cel mai elementar bun simt. Nu ai cum sa-ti schimbi locul de munca? Eu as face orice sa ma indepartez de cel ce ma distruge psihic si ma impiedica sa-mi traiesc viata... Tu esti cea mai importanta,familia ta, restul vietii tale merita bucurii si lumina! Curaj,descopera ceea ce te face fericita si uita de nemernicul acela....

[adeluta75]

[florina_75]

Buna seara!
Cautam ceva pe net si intamplator am dat peste povestea ta. Mi-am facut cont special pt a-ti scrie cateva randuri.
Sincer, povestea mi se pare incredibila. Nu pot sa-mi imaginez cum ai putut suporta un astfel de om atata vreme. Cum poti spune ca-l iubesti? De ce il iubesti? El nu-ti ofera nimic. Preferi sa te maltratezi? Iti place sa fii victima? Imi imaginez ca esti o femeie normala, ca oricare alta ce-si poate gasi o persoana care s-o iubeasca si s-o aprecieze

[florina_75]

Privind lucrurile dintr-o alta perspectiva, iti dai seama ce subiect de glume proaste si ironii esti atunci cand ai tai colegi se intalnesc la o bere? Daca in prezenta ta discutiile dintre ei au luat un astfel de curs nici nu vreau sa-mi imaginez ce discuta atunci cand lipsesti.

Spuneai la un mom dat ca ai luat o pauza si ca incercai sa gasesti in tine raspunsuri. Nu trebuie sa cauti prea adanc. Concluzia este f simpla si clara. El NU te iubeste. pentru el reprezinti doar o alta victima. NU vei reusi sa-i schimbi mentalitatile in veci. Iti doresti sa traiesti asa pana la adanci batraneti?

Imi cer scuze daca sunt prea dura, probabil te intrebi in ce calitate ma bag eu in toate aceste probleme. Raspunsul e simplu. Sunt si eu femeie si n-as vrea sa fiu in locul tau.

[bibishka]

[Vilhelmina]

Va multumesc pentru raspunsuri. Toate fara exceptie imi dati sa-nteleg: el nu ma iubeste. Si de fapt asta e tot ce conteaza - Bibishka, iti dau enorma dreptate, de ce-urile nu mai au nici un rost in cazul acesta.
In zilele trecute mi-a cazut in mana o carte. N-am luat-o, am citit din ea doar la librarie, pe un fotoliu. Cartea se numeste Tu il vrei, el nu te vrea si e menita sa ne trezeasca la realitate. Ceva - foarte in mare - de genul: daca tipul cu care m-am culcat nu ma suna X zile, nu e pentru ca a pierdut numarul, are amnezie, e prea timid etc. Pur si simplu: nu ma vrea. Sau nu indeajuns, ceea ce e cam acelasi lucru. Si tot asa: daca nu ma scoate in oras, daca mereu eu il caut, si asa mai departe... Raspunsul e mereu acelasi.
Pe de alta parte iubirea e ceva divin si nu se supune logicii de zi cu zi. Nu poti sa zici: e rau cu tine, nu-l mai iubi, de ce-l iubesti? Pai nu stiu de ce-l mai iubesc. E o parte din mine sentimentul acesta, chiar daca suport logic nu mai are demult...
Oricum ar fi: n-am sa mai fac nici un pas catre el.

[Vilhelmina]

...Bibishka, m-am gandit mult la povestea ta. cred ca a fost ceva crunt prin ce ai trecut, mai ales fetiscana fiind, fara experienta, avand incredere totala in omul iubit...

[Arheoloaga]

Vinhelmina...am citiu tot. Eu...ti-as spune ca nu e bine, ca iti faci rau tie si celor apropiati tie, ca viata e scurta si trebuie sa pretuiesti fiecare clipa....dar ma abtin. Ma abtin pt ca stiu ca si eu poate as avea aceleasi indoieli. Si mai stiu ca atunci cand iubesti...speri si te agati de orice detaliu care ar putea sa iti demonstreze ca poate e bine, ca poate ti se va raspunde in cele din urma. Eu sunt o fire foarte visatoare si cand m-am gasit intr-o situatie asemanatoare cu a ta, am trait cu voluptate fiecare clipa a suferintei ca pana la urma ajunsese sa imi placa! O prostie nu?
Singura diferenta este ca la timpul respectiv eu eram o adolescenta si pot spune ca a fost o experienta intregitoare pana la urma...ca mi-a fost de folos asa cum presupun ca a fost si pt Bibi.
Tu insa esti o femeie in toata puterea cuvantului...o femeie care pierde timp si energie pentru ceva al carui rezultat este oricum foarte clar. Te-ai intrebat de cati ani dureaza totul...sau cati ani va mai dura? Ce ai fi putut face in tot acest timp daca mintea nu iti era ocupata de acest individ care pana la urma...a fost onest...nu ti-a promis niciodata nimic!!!?
Eu zic sa fii ceva mai hotarata, atata tot. Ia-ti cateva zile de concediu daca este posibil...sau mai mult, schimba locul de munca!!
Apoi gandeste-te la viata ta, la copilul tau, la tatal copilului sau la un alta barbat...dar...fugi cat te tin picioarele!! E clar ca fiind langa el nu reusesti sa te detasezi...

[Vilhelmina]

Chestia e ca totusi cele mai fericite clipe din viata mea au fost cele petrecute cu el...
Dar nu ma mai imbat cu apa rece. Sper doar sa ma simt din nou intreaga, sa fiu capabila sa iubesc din nou.
Am luat nist carti, ieri toata dupa amiaza am citit. Una e cea despre care am amintit, cealalta ceva legat tot de acest subiect. A, si mai am si Regulile seductiei . Deja ma simt o adevarata specialista in domeniu...cel putin teoretic. Pe fiica mea o s-o invat chiar eu cum sa se poarte cu barbatii, sa nu faca greselile pe care le-am facut eu...

[Claudia_34]

inteleg bine ce spui, dar merita sa iti irosesti ani din viata asteptand cateva clipe de placere? sau sa depinzi de placerea pe care crezi ca ti-o poate da doar el?