Am inceput sa-mi pierd rabdarea...

[judith1975]

Fetelor , si eu am ajuns sa-mi pierd rabdarea de multe ori , am mai tipat la copii si mi-a parut rau dupa aceea.E adevarat , cel mai bine este sa-ti pastrezi calmul , dar nu intotdeauna se poate.Cum sa nu te apuce disperarea cand esti cu toata gospodaria pe cap , copiii se cearta (sau se bat) , fiecare urla in legea lui si trag de tine din toate partile.Cateodata mi-e ciuda cand vad cunostinte care au pe cineva care sa le ajute , care mai iau copiii si-i plimba , iar la mine acest lucru se intampla destul de rar , caci bunicile inca lucreaza , nu prea au timp de nepoti.Pe de alta parte , e mai bine ca sunt copiii cu mine toata ziua , nu stiu cum e la voi , dar la noi bunicile sunt de-a dreptul obsedate sa dea dulciuri copiilor , de fiecare data trebuie sa le dea cate ceva , nu conteaza daca au mancat sau nu mancare.Am ajuns sa ma ratoiesc si la mama (cu soacra ma mai abtin , dar tot i-am zis si ei ca nu sunt de acord) din cauza asta.Altfel respecta aproape in intregime deciziile noastre.Intr-un fel ma bucur ca am inceput serviciul , mai am si alte activitati decat ingrijirea copiilor , cel mic va sta cu o bona 5 ore pe zi , este de incredere si stiu ca nu-mi iese din cuvant.Multa rabdare tuturor!

[adeluta75]

Si eu mi-am pierdut rabdarea..pana la 1 an jumate de stat acasa parca nu am simtit...dar acuma abia astept sa ma duc la servici ...sa fiu o mama normala...ca incep sa nu mai fiu
Simt ca nu mai sunt o mama linistita si din cauza asta imi agit copilul.....si noi cred ca bona vom avea...acuma caut.

[carmelis_r]

Fetelor, buna. Abia ieri am bagat si eu din nou internetul si chir un subiect de acest gen aveam de gabd sa deschid. Cand...surpriza:sunteti multe in situatia asta. eu ma gandesc cu groaza la viitor. Radu e un copil cu o energia care o depaseste cu mul pe a mea, si acum bomba:sunt gravida in 8 saptamani. Mi-e groaza: nu stiu cum o sa ma descurc cu 2. Cand ziceam si eu ca mai am un pic si incep serviciul, nu-l mai apuc decat 3-4 luni, ca pe urma nasc.OOOOOOfffffff. Oare ma vor tine curelele?

[carstea_diana]

Offf, toate trecem prin aceste clipe...in care ne pierdem rabdarea. Cu sau fara ajutorul sotului si a bunicilor, cu sau fara bona, cu sau fara reinceperea serviciului...
Toate incercam sa fim cat mai calme cu putinta, cred ca toate ne simtim coplesite uneori de lucrurile/treburile/oamenii intre care trebuie sa ne impartim.
Imi sunt si mie cunoscute aceste trairi, si eu fac eforturi sa fiu calma, sa nu mai tip la ea sau sa nu o mai ating la fundulet...iar daca totusi se intampla ma simt foarte vinovata dupa aceea.
Consider ca uneori trebuie sa facem asa cum spuneati voi mai sus...sa ne coboram la mintea lor pentru a incerca sa ii intelegem mai bine. Eu petrec extrem de mult timp cu Alexia. Uneori trec zile intregi fara sa ma supere, alteori imi vine sa imi iau campii de 10 ori intr-o zi. Asa cum avem si noi stari si stari asa au si ei.
Chiar de dimineata m-a enervat cu mersul la gradinita. M-a tinut tot drumul (si acasa pana sa plecam) cu un plans de-asta care nu prea ii venea ...numa' bun sa ma scoata din sarite...Mereu imi spun (asa, pentru mine) "las' ca ne facem noi mari"...si nu ma mai gandesc ca atunci vor incepe probleme de alt fel...

[adeluta75]

[carstea_diana]

FELICITARI !!!
Nu o pot spune din proprie experienta dar am inteles ca la al doilea bebe va fi mult mai usor, mai ales ca diferenta e asa mica. Un pic de ajutor daca ai cu cel "mare"...e si mai bine. Daca nu, nu-ti fa griji! Va fi bine.
Pupici si sarcina foarte usoara iti doresc!

[carmelis_r]

multumesc
ajutor nu am avut nici cu cel "mare" si nu voi avea nici cu al doilea din partea nimanui. Mama si-a vazut nepotul cand avea deja 1 an si jumatate, ca e in spania. Dar e in spania ca sa-l ajute doar pe fratele meu financiar, nu si pe mine. Asta asa ca sa-mi vars oful. in ceea ce priveste sarcina, tot ce sper e sa fie sanatos, sa nu am probleme la nastere, si mai sper sa fie fetita, ca sa am pereche. Multa sanatate si voua si copiilor vostrii. Lasati ca ne ajuta Dumnezeu sa le trecem pe toate, chiar daca ne mai pune rabdarea la incercare.

[carstea_diana]

O sa va descurcati voi, stai linistita! Cum ai zis, sanatoasa sa fie Mi-am imaginat ca vrei fetitza !
Oricum, vreau sa iti spun ca azi, dupa ce ti-am raspuns (sau mai bine zis dupa ce am citit intrebarea ta de la acest subiect) am pus mana pe telefon si mi-am sunat sotul L-am intrebat daca sta jos si i-am zis sa se aseze pe un scaun ca vreau sa ii spun ceva. M-a intrebat "e de rau?" (se speriase saracul )
Apoi i-am zis, pe un ton serios si (oarecum fericit) "ce-ai zice daca ti-as spune ca o sa mai avem un bebe?"
Prima lui reactie...a inceput sa rada dar aproape se blocase razand... Apoi, dupa ce am simtit ca s-a linistit, l-am intrebat la ce se gandeste...si mi-a raspuns "oare ce culoare va avea ochii?"
Apoi, i-am spus ca am glumit...dar nu pot spune ca s-a bucurat in mod deosebit. Oricum, dupa ce a venit acasa, mi-a zis acelasi lucru...ca se gandea daca "ne-ar tine cureaua"...
Mama lor de bani

Ce ziceti de "glumitza" mea?
Pupici! Si inca o data, nu-ti va griji, va veti descurca. Sunt sigura de asta.

[adeluta75]

Eu nu as fi indraznit sa fac o asemenea gluma pt ca stiu cat de mult isi mai doreste un copil..si ar fi fost foarte dezamagit dupa aceea.
Bine la noi nu se pune problema banilor ....nu inotam in ei dar ne-am descurca daca ar mai fi un bebe..si sigur va mai f,i numai sa ma hotarasc eu.

[gacris]

Eu m-am trezit acum vreo cateva zile la 6.30,sa-i dau lapticul lui Cris si m-a luat o ameteala de nu stiam ce e cu mine.
In fine,mi-a trecut, i-am dat puiului meu sa manance,si m-am culcat la loc.
Cand m-am trezit,sotul meu ma astepta cu un test de sarcina...a iesit negativ!
Nu va spun cat de dezamagit a fost,iar eu,nu stiu de ce,dar am rasuflat usurata.

Nici eu nu as putea sa-i fac sotului meu o astfel de gluma.