Balans intre crese, gradi, bone si concedii medicale mituite

[Tagore]

Subiectul, in genere, nu e inedit, a mai fost dezbatut, poate in acest forum; dar e nou pt. mine [foto] ca persoana ce se confrunta prima data cu aceasta problema. De ceva timp, ma tot framant cum sa fac mai bine pt. baietelul meu: sa-l dau de la toamna la cresa? la o gradi particulara? sa-i iau o bona? sa-l trimit departe de mine la bunicii din Timisoara? sau sa mai stau cu el inca un an prin concedii medicale mituite? De cresa am auzit tot felul de grozavii, din care cea mai rea este ca se poate imbolnavi, iar cea mai mica ar fi ca nu sunt hraniti corespunzator (stau in sectorul 2 si una din crese, din cele gasite de mine, cea a Ciobanasului, are o reputatie foarte proasta: zic unele mamici ca li se dau pruncilor mici varza cu slanina!!! ceai neindulcit!!! fara lapte, fara sucuri!!). Iar cealalta cresa din sector e departe de mine...nici nu se pune problema ...La o gradinita de stat nu-l pot da deoarece, dupa cum bine stiti, nu-l primeste decat de la trei ani, iar la toamna baietelul meu va avea 2 ani si o luna. O gradinita particulara ar fi o solutie destul de buna, fiindca ii primeste de la 2 ani, au tot felul de activitati incitante si sunt unele in care lucreaza educatori destul de multi, am auzit de una in care exista un educator la 4 copii !!!, dar sunt scumpe foc, peste poate!! Nu ma tine bugetul, din nefericire...Chiar daca as gasi bani pt. prima luna si a doua, n-as mai putea sustine financiar restul lunilor pana la un an...Numai cu un credit...si as ramane datoare vanduta! Alte lucruri n-as mai putea sa fac, sa mananc, sa platesc facturi, sa-mi fac o placere minora (o carte interesanta, un CD muzical, o caseta, o bluza, o sapca, un parfum micut, un ruj... stiti voi doamnelor, ce sa mai enumar eu!!! ). Sa-i aduc o bona e irealizabil, deoarece abia sta singur cu o buna prietena de a mea, mare iubitoare de copii, si in special "amorezata lulea" de baietelul meu...E foarte mamos ce mai incolo si-ncoace, desi am incercat din rasputeri sa-i induc/ sa-i creez o independenta cat de mica fata de mine, dar se pare ca prin asprimea mea, pe alocuri, n-am reusit decat sa-l fac si mai dependent!!! Ceea ce ma scoate din sarite! La bunici, oricat m-ar tenta solutia nu l-as lasa, deoarce ei stau in Timisoara, iar eu in Bucuresti !!! I-as duce amarnic dorul si, intr-un cuvant, nu-l pot lasa atat de departe de mine fara sa-l vad zilnic... [tel] Ar fi bine ingrijit, fara indoiala, dar soacra-mea l-ar educa ca si pe sotul meu, un mod de educatie care imi displace, vazand rezultatul ei si confruntandu-ma eu zi de zi cu deficientele ei...Daca tot e sa fac greseli de educatie, macar sa le fac singura... Acum ajung si la ultima problema: concediile medicale...mituite. Mi s-a sugerat sa dau spaga la medicul pediatru al baietelului meu, ca sa-mi dea timp de un an aproximativ, un fel de concediu medical pe motiv de boala. Asa, cica, as putea sta acasa cu el inca un an, cand s-ar rezolva problema cu graidnita de stat, caci de la anul il pot da la una suportabila financiar. Si, chipurile, as primi din salariul meu nu stiu ce procent, 85%, parca... Ei, acu' vin si va intreb ce stiti, la modul concret de aceasta...chestie? E realizabila? Persoana care mi-a indicat aceasta cale, e cumnata-mea [B(] (care intocmai a facut !), secondata de frate-miu...

[aceeasi_eu]

Stiu ca este o situatie delicata.
-varianta cu bona este convenabila in conditiile in care tu reusesti sa il inveti cu o alta persoana.Daca hotarasti aceasta varianta,iti va trebui timp si perseverenta sa inveti copilul cu persoana straina.Tu spui ca nu sta cu altcineva!
Atunci,in mod sigur va plinge si cand il vei lasa la cresa sau gradi.
Despartirea de mami va fii foarte grea.Tu tb sa te asiguri ca persoana cu care ai hoatarat sa-l lasi este destul de inventiva sa stie cum sa ia copilul dupa ce ai plecat (dupa ce ai disparut din raza lui vizuala),sa-i distraga atentia cu diverse activitati placute lui si atunci va uita ptr moment de mami.
Insist mai mult pe adaptarea cu bona,fiindca din cele descrise de tine,cred ca ar fi solutia potrivita ptr voi.
Sunt anumiti pasi pe care tb sa ii respecti ptr adaptarea cu o pers straina.
In primul rand copilul simte starea ta de nesiguranta,teama de a pleca.
Simte indoiala in ochii tai,in glas si atunci el se leaga de acest lucru, sensibilizandu-te!
Daca te-ai asigurat ca bona este dedicata copilului tau,eu zic sa incerci asa.
Un bunic departe de oras ,de parinti,nu imi pare o metoda buna!Exclus!
Apoi concediile medicale...daca serviciul iti permite,daca tu iti permiti sa fortezi mana medicilor mereu,ar putea fii o solutie,insa apare si aici un,,dar,,!
Tu incerci sa prelungesti inevitabilul: despartirea de copil.Se poate ca la trei ani sa te lovesti de aceleasi obstacole ca acum,se poate chiar mai greu , data fiind perioada destul de lunga cand copilul este numai cu tine...
Tu esti singura in masura sa hotarasti ceea ce este bine ptr copilul tau.
Cele spuse mai sus se potrivesc tipului meu de comportament ca mama,modului cum as alege eu sa imi cresc copiii.
Iti doresc succes in orice hatarare pe care o iei!!!

[Nicandru]

De anul acesta, si gradinitele de stat primesc copii incepand cu varsta de 2 ani, datorita locurilor foarte putine la crese (in raport cu natalitatea).
La un moment dat tot trebuie sa se obisnuiasca cu altcineva, si cu cat trece timpul e mai greu. Daca de cresa nu esti multumita, incearca si la gradinitele de sta din apropierea voastra.
Si noi facem anul acesta pasul, dar vom merge la cresa, pt ca suntem f mici - vom avea 8 luni.

[mayasa]

[Nicandru]

Nu si incepand de anul acesta. Trebuie sa-i primeasca si cu Pampers. Cel putin acestea sunt noile reglementari.

[Tagore]

Draga Nicandru, pari foarte sigura ca exista gradinite de stat care sa primeasca pici de 2 ani. [medic] Unde sunt, draga? Peste tot unde am fost si unde am intrebat (locuiesc in sectorul 2) nu primesc decat de la 3 ani; ba chiar si unele gradinite private, din cele notate de mine pe o lista, nu mai includ prichindei de 2 ani printre invataceii lor . Am fost si la primaria sectorului 2, ca sa aflu daca exista mai mult de 2 crese in ditamai sectorul (caci atatea am gasit pe internet) si am aflat ca ar mai fi una pe Vergului, in apropiere de CORA din Pantelimon . Am vrut sa iau lista de gradinite ce apareau acolo, la primarie, la punctul de informare al cetateanului si nu s-a putut, ghici de ce? Nu-ti da pe loc informatiile ce te intereseza si tin de servirea cetateanului, simplu sau nu!, pentru ca tre' sa faci cerere de eliberare a informatiei dorite si abia peste 10 zile ti se da raspunsul...Idiot, nu? [punk] Cica sa le copiez de mana; pai, ma prindea Pastele acolo! [:(!] Apoi, toate gradinitele de stat gasite de mine si avandu-si descrierea activitatii, programul, instruire, grupe, educatori etc etc si adresele pe net, nu primesc decat de la 3 ani. Uita-te pe www.gradinite.ro. [v] Asa ca sunt tare starnita de afirmatia ta; unde sunt gradinitele de stat au coborat stacheta varstei de primire a piticotilor nostri? Da-mi, te rog, adresa concreta, daca exista .

[Tagore]

Multumesc pentru implicare in subiectul meu, Crinule din vale (liliat). Si pentru amploarea raspunsului, care, evident, incerca sa surprinda o varietate de aspecte - corespondenta multitudinii problematicii propuse (sic!) Ma voi gandi la chestia cu bona; insa, citeam pe undeva, ca picii unici la parinti sufera de "asocialitate", adica sunt atat de individualisti - unii, de timizi - altii, incat cu anevoie mare se vor incadra intr-un sistem social, intr-un grup, raman apartinici, solitari, paria. Aici imi amintesc de o vorba a lui Montaigne, legate de educatia tinerelor vlastare : "Loviturile de nuia ii intaresc in viciu pe cei cu caracter tare si ii distrug emotional pe cei cu caracter slab". Eu l-as parafraza, in aceasta idee, si as zice ca o cat mai variata confruntare cu sistemul ii invata cum trebuie sa faca, un savoir faire atat de util uneori. Oricum, evolutia intr-un grup iti defineste personalitatea, ti-o circumscrie, ii vezi limitele si posibilitatile. Stii la ce sa te astepti. Sunt prea tineri ca sa faca aceasta experienta? Ei, bine, e un loc comun sa spunem ca traim in viteza ; totul se petrece in mare viteza acum si in alti parametri existentiali. Baietelul meu ia cunostinta de lucruri pe care eu de-abia acum le cunosc. E un decalaj enorm si e in favoarea lui.

[Nicandru]

Nu am vrut sa supar pe nimeni. Eu sunt din Cluj, si aici, la majoritatea gradinitelor de stat primesc copii de la 2 ani. Chiar si la unele gradinite particulare sunt primiti copii de la 2,1 - 2,4 luni.

[aceeasi_eu]

Tagore,
gasesc in amplele tale raspunsuri urme de ironie???Agresivitate???
Cred ca nu este nici locul ,nici momentul si nici eu ca persoana nu sunt dispusa sa port o discutie cu acest ton!!!

[Tagore]

Crinule din vale, daca-mi subliniezi cu textul meu in fata unde ai detectat ironia si apoi agresivitatea, atunci ma voi da batuta si voi accepta ca am fost ireverentioasa fata de un membru...si inca matur...De ce un membru, mai ales matur, nu ar putea fi vizat de putina ironie? Se ofileste repede? Daca citesti mai atenta, vezi ca m-am autopersiflat; eu poti sa-ti demonstrez cu o analiza textuala moderna ca marcile detectate de tine lipsesc...Faptul ca ti-am zis "crinule", facea trimitere la conotatia etimologica a toposului ales de tine, iar determinantul "din vale" - se referea la un roman de tinerete al lui Balzac; intreaga alcatuire denominativa reprezinta un personaj feminin din opera citata al lui Balzac. Credeam ca l-ai citit. Personajul la care ma refer este unul dintre cele mai frumoase, ingereasca si opalina, figuri feminine si mai ales romantice, desigur, din opera lui...In primul mesaj, cel de dinaintea astuia, n-am folosit nici o urma de ironie referitoare la tine, degeaba ti-a sarit mustarul; m-am autopersiflat, de fapt am persiflat un stil (ghici care?); in acesta, iti multumeam pur si simplu, in stilul meu (doar nu vrei ca toate stilurile sa bata si sa sune in acelasi mod; te-ai plictisi, nu-i asa?), pt. interventia ta. Acum, insa, in mesajul de fata, vazand eu cat de ultrasensibila esti, am folosit ironia si inca una bonoma, n-am trecut la nimic virulent - precum agresivitatea sarcasmului....