Pai cum sa nu te intreb daca am citit ca esti trista?!
Mai ales ca ma miram sa mai poti fi trista avand o minune alaturi, dar acum afland ca este legata tot de familie tristetea ta, te inteleg perfect.
Si eu sunt foarte atasata de familie, ai mei locuiesc la 100 km departare, de Craciun voi fi doar eu si Printzi, dar chiar si asa, nu dau voie tristetii sa ma cuprinda. Evident ca mi-as fi dorit sa fim o familie, eu, Printzi si "taticul" dar viatza uneori ne rezerva alte "planuri".
Gandeste-te la ce ai si nu la ce nu ai si o sa vezi ca totul va fi mai bine.
Pupici..si daca mai simti nevoia sa vorbim, exist si un privat, nu?!
Hai zambeste!
Uite-o si pe Printzi a mea cum doarme acum..as putea s amai fiu eu trista cu o asa minune de copil????
Scuze pentru off topic!