Atunci cand dragostea moare

[Vilhelmina]

feliciana, e foarte trist ce se intampla cu tine, si in mod sigur trebuie sa schimbi ceva. Daca stai si suferi si rabzi, situatia se va inrautati - pentru ca sotul tau dupa cate vad nu te respecta deloc. Ar trebui sa ajungi in primul rand sa te respecti pe tine, cauta-ti un loc de munca, incearca sa devii iar indepenedenta financiar, si cand ai reusit, arata ca de fapt tu esti cea care nu are nevoie de el. E greu, dar nu vad alta solutie. Deocamdata degeaba divortezi daca nu-ti poti intretine copilul. Mai scrie-ne!

[icalou]

[cadbury]

Ce mai e nou sub soare, Feliciana, am citit si eu randurile tale si m-am intristat de ceea ce relatai acolo... Teoretic, asa ar trebui sa o rupi cu el, te cred ca iti e cumplit de greu sa o si pui in practica, esti singura cu un copil de intretinut, intervine si durerea... De ce o fi viata asa nedreapta? Pacat ca a trebuit sa asculti toate acele jigniri de la el...Pacat pentru copilul vostru scump si nevinovat!... Sper din suflet sa fii mai bine acuma, indiferent ce decizie ai fi luat...

[viopogaceanu]

Draga mea,
nu te lua dupa ce spune lumea. Important este ceea ce simti tu. TOTUSI... ai mare grija !!!!!!!!!!!
Poate sa-ti ia fata. Uite asa, numai de-al naibii...
Fata va ajunge in mediul care-i poate asigura traiul ,cel putin decent.
Instanta se pronunta in faviarea celui care are locuinta proprie si venit suficient pentru a se putea intretine 2 persoane din acesta. Poate nu sunt prea coerenta, dar sunt furioasa. Cunosc aceasta situatie fara iesire. Catinel, catinel, poti sa faci cateva lucruri.
1, cauta-ti un serviciu;
2, te,pereaza situatia in casa (in limita posibilului);
3, nu-i raspunde la provocari,
si multe alte artificii.
Totul este sa mentii atmosfera amicala in casa. Stai cu el de vorba. Incercati sa deveniti amici, pana la rezolvarea neintelegerilor.
Nu pot sa-ti dau sfaturi, pot sa fiu langa tine cu gandul. Daca doresti, mai putem discuta si inafara forumului. Cu drag,

[viopogaceanu]

la 2, tempereaza... scuze, graba... deh !

[AIDA_74]

DRAGA FELICIANA,
EU nu cred ca dragostea poate muri in casnicie. pur si simplu nu cred. chiar daca uneori ne putem simti singure , exista sotii nostri,care impart totul cu noi. ne mai certam,ne impacam,dar facem totul impreuna. am un vecin vizavi,destul de in varsta,care atunci cand pleaca de acasa,zaboveste un minut in fata balconului pentru ca sotia lui,si ea foarte in varsta,sa iasa pentru ca el sa-i faca cu mana. e o tandrete in acest gest....nu crezi? pasiunile se mai sting,insa niciodata pe deplin.eu asa cred. casnicia e una din cele mai grozave experiente de viata. e o evolutie pentru fiecare dintre parteneri. e ocazia perfecta pentru definirea comportamentului uman.poti experimenta totul. dragostea,respectul, fanteziile, rabdarea si responsabilitatile.iar daca principiile dupa care ne-am condus poate atunci cand eram pe cont propriu acum ne dezamagesc ori avem senzatia ca nu mai functioneaza,atunci e vremea pentru schimbare.
daca esti gata sa te schimbi pentru ca acela de langa tine sa te poata vedea din nou,atunci esti puternica.
chiar daca noi femeile suntem obisnuite doar sa primim dragoste si complimente,in casnicie mai exista si EL care are aceleasi pretentii.

[babaluta]

Pot sa-ti spun ca si eu am parte de o casnicie perfecta,suntem impreuna de la 14 ani ,eram 2 indragostiti cu ghiozdanele in spate.Dar ce vroiam sa va spun este experienta prin care au trecut parinti mei.Dupa 25 ani de ani timp in care au lucrat impreuna ,plecau si veneau tinandu-se de mana,iti era ai mare dragul sa te uiti la ei,sau despartit pur si simplu.Inainte cu 1 luna de nunta fratelui meu a plecat de acasa si nu la mai interesat.Acum motivul pentru ca mama nu ii facea ce ii face femeia cu care este,ma refer la sex.Si continuarea dupa 7 ani de cand este cu aceasta femeie a ajuns in ultimul hal.Plinge de fiecare data cand vorbeste cu noi si asta se intampla foarte rar cam o data pe luna.Acum ii pare rau de cea facut dar este prea tarziu,pentru ca nimeni nu poate sa uita prin ce am trecut noi familia.

Asa ca capul sus esti o invingatoare !


PUPICI

[lilith1]

Eu ma gandesc daca lucreaza pana la ora 21 inseamna ca face mutzi banutzi, right? Si atunci putetzi linishtitzi sa va luatzi o bona, tu un job acolo ca sa mai ieshi din casa nu musai cu bani multzi daca zici ca el face multzi, cumpara-tzi tot ce pofteshti, hainutze, etc shi lasa-l in pace Daca tu nu o sa mai fii obosita shi, normal, nervoasa, n-o sa mai aibe ce sa itzi reprosheze..Acum te las ca imi plange bebica...Mult noroc!

[oare]

ma bag si eu ca musca-n lapte. probabil ca intre timp Feliciana si-a rezolvat problemele. oricum n-a mai dat pe aici.
din punctul meu de vedere, cea mai mare greseala pe care a facut-o a fost aceea de a pleca din dormitor. si mai ales pentru trei ani! si al meu lucreaza iar cea mica se trezeste peste noapte dar nu am considerat ca asta ar fi un motiv de a pleca din camera. si daca pleca el, l-as fi urmat...ca raia. pai ce?! doar n-am facut singura copii si nici nu stau toata ziua degeaba! munca mea e la fel de importanta ca a lui!
o alta greseala a fost aceea de a renunta la serviciu, fapt care a atras si crearea unei false si proaste impresii despre sine: nu ma pot intretine, nu-mi pot intretine copilul, nu mai stiu sa fac altceva decat menajul etc.ia sa fi mers la serviciu, sa mai fi iesit la un suc cu fetele si sa fi discutat si despre altceva decat despre copii, sa fi simtit nevoia de a se aranja... parca altfel se vad lucrurile.
nu mi se pare deloc aiurea sa lupti pentru relatia in care esti implicat chiar daca uneori esti singurul care lupta. impresia mea e ca a devenit o moda sa se spuna : nu merita, da-i papucii! e atat de usor de spus! si dupa aceea ce faci?! o iei de la capat si poate ai noroc sa fie mai bine? si daca nu? sau optezi sa ramai singura si izolata, pentru ca nici o femeie nu prea agreeaza ideea unei potentiale rivale prin preajma; sau, un caz ceva mai fericit, sa fii mereu a cincea roata la caruta.
sfatul meu, intr-o astfel de situatie: intoarce-te in dormitor, du fetita la camin, ia-ti o slujba si lupta! cu siguranta va veni o zi in care te vei felicita pentru asta. adu-ti aminte si de ce a fost frumos. daca ati luptat 10ani sa faceti un copil si ati rezistat impreuna, trebuie sa fie ceva special intre voi. orice e pretios se obtine greu...dar si intretinerea costa.