by cadbury » Wed Jul 19, 2006 8:12 am
Dar oare ei, aceia pe care ii visam noi uneori, ne viseaza si ei la randu-le?... Sotul meu spune ca somnul lui rareori are vise, de fapt nu-si aminteste nimic in momentul trezirii... Sincer, as vrea si eu sa fiu asa. In ziua in care am scris aici despre visele si "visarile" mele, m-am simtit tare ciudat multe ore dupa, nu-mi puteam scoate din minte acea vraja dulceaga si nostalgica a inchipuirii, noroc ca avand multa treaba nu am avut vreme sa zabovesc asupra acelor sentimente si m-am regasit rapid, de la sine. Partea buna e ca deja incepe sa-mi displaca problema si nu-mi mai doresc nimic dincolo de realitatea palpabila, adica pamantul sub picioare si atat!... Avea dreptate Iulia, nu are rost sa mai iubesc "trandafirii pe care nu i-am mirosit"! Si Ananda a pus punctul pe "i", din nevoia de fantasmatic se nasc toate aceste vise si ganduri.
