Forum CopilulMeu

Fetelor, sunt revoltata!Si de ce, o sa intrebati? Pai sa va povestesc: ieri am fost in parc cu niste prietene si cu bebelul meu, bineinteles. Acolo, o gramada de copii care se jucam, tipau, plangeau, radeau, ma rog, ca in ficare loc frecventat de copii. La u moment dat, un baietel de vre-o 2 anisori, chiar mai putin, s-a aventurat putin mai departe de nisip; si neindemanatic si impiedicat, scumpetea s-a impiedicat de bordura si cazut in iarba. Bineinteles ca saracutul, lovit si speriat a inceput sa planga; ma-sa, dobitoaca - scuzati-mi cuvantul, dar sunt extrem de revoltata - a nceput sa urle l-a el, i-a dat vre-o doua la fund, a inceput sa traga de el, sa-l smuceasca de manutze, cica ea il curata de nisip, si sa-l intrebe ca o tampita - de ce te-ai dus acolo?
Saracutzul copil plangea cu lacrimile innodate in barbie, cu mucsorii chrgandu-i in gurintza si nu zicea decat maaamaaa! Ea tampita, la un moment dat l-a lasat acolo si a plecat pe banca, fara sa-l bage in seama; saracutul, era asa de pierdut si dezorientat si plangea de ti se rupea inima!
Mie efectiv mi-au dat lacrimile, imi venea sa ma duc sa-l iau in brate!
Ce mama e si asta care-si bate copilul mai ales la varsta asta? ce pricepe el? Da Dumnezeu copii la cine nu merita!

Asta e educatia pe care a primit-o si ea..cand era mica! Asta stie , asta face! Si cica suntem civilizati....

Din pacate,si eu am vazut multe astfel de "mamici".Pe una dintre ele chiar am intrebat-o daca nu o doare sufletul cand il loveste pe cel mic...mi-a spus ca nu e treaba mea,si s-o las in pace,ca stie ea cum sa-l educe ...intr-adevar,nu era treaba mea,si poate nu trebuia sa ma bag,dar parca m-a durut sufletul de mila baietelului de maxim 3 anisori,care tocmai primise o "educatie".

Eu am asistat o data la o scena, mult inainte de a fi mama. Ma plimbam cu prietenul meu pe strada si doua tipe cu un bebe de vreo 2 ani se plimbau si ele. Tipele inainte - bebe in urma La un moment dat, bebe se impiedica si cade, destul de rau. Normal, incepe sa planga. Maica-sa se intoarce, si fara sa se deplaseze spre el incepe sa urle la el si sa-l faca in toate felurile. Bebe, saracul, nu reusea sa se ridice. Atunci "mama" ii intoarce spatele, il lasa pe jos plangand si ii spune ca n-are decat sa vina dupa ea SI PLEACA! Prietenul meu, revoltat, ii atrage atentia, intr-un mod foarte decent. Ea incepe sa urle la el ca ce-l intereseaza cum isi educa ea copilul, sa-si vada de treaba lui. La care eu ii raspund - "Ma intereseaza, pentru ca peste cativa ani va ajunge pe mana mea la scoala si veti avea pretentii..."
Nu pot sa inteleg... Mi s-a mai intamplat si mie sa-mi pierd cumpatul, dar pe strada, cel putin, am incercat sa ma abtin. Acasa mai ridic vocea, dar niciodata direct spre copil - chiar ma cert cu peretele. Si fiica-mea intelege ca de fapt ea a gresit, si imi spune "Da, mica", iar eu ma simt ca dracu' - cum de am putut sa-mi pierd cumpatul??!?!?!

Stiu, de aia nici nu m-am bagat si n-am spus nimic, dar credeti-ma ca mi-au dat lacrimile!

Raspunsul direct la intrebare: astfel de mame nu au suflet. Asta e purul adevar. Adica altora le e mila si de un copil strain si lor nu le e mila de copilasul lor. Pai, ce mame sunt astea ? Si culmea, in general astea mai au si pretentii de tot felul. Pacat de inocenta ingerasilor lor.

Ai pus punctul pe ,,i,, dorutza .........mare pacat nici eu nu gasesc vreo explicatie la asa un comportament de ,,mama,,...................... toate cele care procedeaza asa parerea mea e ca nu sunt decat niste frustrate.........care dintr un motiv sau altul(care le priveste strict pe ele) ajung sa se razbune pe bietii copii..............si ne mai miram cand ii vedem cand sunt mari si fac cine stie ce boroboate..............saracutii asta au vazut chiar aproape in familie......mare pacat

am fazut si eu o faza dureroasa rau ...
in parc, o mama sau bunica nu stiu ce era, cu o fetita cam de 10-12 ani handicapata motor si psihic .... la un moment dat trantita pe jos, scene groaznice ... o caftea de zor "ingrijitoarea" ...
pe langa ele a trecut o mamica cu un copil in carucior care a luat atitudine ... s-a lasat cu cearta intre ele ... iar copilul a profitat de neatentia lor si a dat sa rastoarne carutul cu cel mic ...
.....
....

Da,Mihaela,ai si tu dreptate,dar mi-am dat seama ca degeaba le spui,nu rezolvi nimic,din pacate.Poate doar sa te-apuci sa le tragi si tu vreo doua,sa simta si ele cum e.