CINE VA AJUTA IN CRESTEREA COPILULUI?

[AIDA_74]

cand s-a nascut andrei,sotul meu a fost cel care a stat cu mine ,de '6 la spital. apoi,acasa,surpriza! mama nu venise,a trebuit sa o sunam noi. a stat la noi cam 3 saptamani. timp in care s-a ocupat de toate,mai putin de moralul meu. cred ca asta ma afecteaza si azi.,faptul ca mama mea nu mi-e prietena si nu pot pune capul pe umerii ei atunci cand mi-e greu. am avut nenumarate caderi psihice in tot acest timp. acum copilul are 2 ani si 8 luni. cum m-am descurcat cu el? numai eu stiu! pentru ca l-am crescut singura,am devenit foarte posesiva si extrem de ocrotitoare cu el. trebuie sa recunosc insa ca tot mama a fost cea la care am apelat de fiecare data cand sotul meu avea deplasari cu serviciul si ma lua si pe mine cu el,insa sa nu credeti ca venea de buna voie! deja cand soseam in casa,ea era pe picior de plecare. nu voi intelege niciodata comportamentul ei fata de mine. chiar mi-a intrat in cap pana la urma ca poate am fost un copil nedorit,eu fiind mezina de care nu mai avea nevoie,avand deja un baiat si o fata inaintea mea....apoi,cand copilul a facut 2 ani, a trecut la program de plimbare cu bunicul,socrul meu ,cu care locuim in bloc, si pentru care ii multumesc. in tot acest timp el a fost si acela care mi-a facut cumparaturile,mi-a platit facturile,etc. insa nu i-am cerut niciodata nimic in legatura cu copilul .am asteptat sa faca el primul pas.si iata ca s-a intamplat. cand suna dimineata la usa pentru iesit afara cu copilul,rade sufletul in mine.astfel nu mai fac mancare pe fuga,mai respir si eu. ba chiar am timp uneori sa mai fac si ceva abdomene. insa nu voi uita niciiodata cat de greu mi-a fost cat a fost copilul bebelus si nu era nimeni langa mine!!

[bren]

Dupa o sarcina grea , o nastere si mai grea , m-am trezit singura cu un in brate.Si asta din cauza ca traim intr-o alta tara si suntem singuri aici.Sotul meu ma ajuta dupa ce venea de la munca , mai statea el cu fetita ca eu sa pot dorm,caci noaptea se trezea si vroia atentie.Din fericire nu plangea si astfel sotul meu putea sa se odihneasca ca a doua zi mergea la munca.Asa pana cand avut 6 luni, cand mi-au descoperit o tumoare la gat , in urma careia trebuie sa fac un tratament foarte dur si sa stau in spital.Asa ca a venit mama mea pentru aproape 3 luni.Dupa ce am iesit din spital , mama mea a trebuit sa plece .doctorii au ramas cu gura cascata cand le-am spus ca nu am nici un ajutor la copil.Sotul meu dormea noaptea cu ea si eu ziua , ca noaptea sa ma pot odihni ca eram foarte slabita si urmarile tratamenrului nu au intarziat sa apara.Dar , multumim lui Dumnezeu ca ne-a dat puterea sa trecem peste asta si am putut sa ne crestem copilasul.

[anca1820]

bren,iti doresc sa fii puternica,sa treci peste boala,si sa te poti bucura impreuna cu sotul,de comoara voastra,de fiecare gest si suras al lui bb si sa creasca mare si sanatos!

[bren]

Multumesc de urari.De boala am trecut , sunt vindecata , dar , din pacate ,consecintele uneui astfel de tratament persista ani.Dar eu sunt puternica si nu ma dau batuta