Page 1 of 1

psihologia copilului adoptat

PostPosted: Tue May 16, 2006 3:59 pm
by dodenciu_florica
Sunt o mamica care are o fetita adoptata e mare are 14 ani si ma confrunt cu multe probleme as dorii niste sfaturi cum ar trebuii sa ma comport ? la cea mai mica nemultumire a mea ca parinte vizavi de comportamentul ei se revolta si-mi spune ca pleaca.

PostPosted: Tue May 16, 2006 4:31 pm
by aceeasi_eu
Nu stiu daca exista o astfel de carte...
Ce pot sa-ti recomand,citeste cartile adolescentei...
Cred ca voi aveti aceleasi probleme ca si orice adolescent,iar mai mult,ea cumva se foloseste de aceasta,,ca pleaca,,
O carte pe care o am eu si imi foloseste:
ARTA DE A IMBRATISA UN CACTUS-Brusc au 13 ani-manual de supravietuire ptr parinti si adolescenti de Claudia&David Arp
-e comandata pe Net
-intai am citit-o eu,am lasat-o la indemana fetei...apoi a luat-o si sotul meu...
-sa stii ca imi este de folos
Referitor la problema ta...
Orice copil atunci cand are o problema cu parintii va cauta o potita de iesire...
Cea mai simpla ptr ei este santajul sentimental...Aici e defapt problema cu care ei ne ataca sau ne joaca...
Daca ei simt slabiciune din partea noastra ,se vor folosi mereu de acest ATU al lor...
Parerea mea,
Tu tb sa iei atitudine,sa nu te lasi descurajata de acest santaj,tb sa argumentezi ca orice decizie o iei in privinta ei este ptr binele acesteia,iar scopul tau este doar de a o indruma si educa.
Nu poti sa o tii cu forta linga tine,daca ea hotararea ei este de a pleca si a-si cauta familia,tu nu poti decat sa o respecti.
Tb sa mentionezi ca acest lucru il faci din dragoste ptr ea,ca tu ca parinte consideri ca iti faci datoria asa cum tb fata de ea,dar daca ea este nemultumita linga tine,explica-i ca din dragoste,ii dai aceasta sansa...
Daca este doar un santaj din partea ei...astfel TU ii demonstrezi ca ramai pe pozitie,ca nu vrei dacat sa educi un copil integru,dar ca poti accepta si ruperea de ea atat timp cat ea nu-i multumita.
Dar nu uita sa ii mentionezi ca o faci doar din DRAGOSTE SI RESPECT ptr ea!!!!!!!!
Incearca asa fiindca am intalnit copil adoptat care s-a folosit de aceasta replica ptr a-si manipula parintii!!!!!!!!
Dar am intalnit ALT copil adoptat care tot la perioada adolescentei,a avut acest raspuns din partea parintilor,a avut libertatea de a alege,a ales,a plecat in necunoscut...si-a cunoscut familia,a avut o experienta neplacuta cu familia naturala si s-a intors ACASA iar lucrurile s-au schimbat radical.
Aceste probleme se intampla ,in general ,in adolescenta...
Si noi cu fata noastra de aproape 13 ani traiam experiente noi si neprevazute!!

psihologia copilului adoptat

PostPosted: Tue May 16, 2006 9:31 pm
by dodenciu_florica
A citit ce mi-ati scris si cred ca aveti dreptate dar fetita mea nu vrea neaparat sa plece la familia ei cand e nervoasa nu ne mai suporta si spune niste vorbe de ne blocheaza.Tot scandalul pleaca cand e vorba de invatatura.As vrea sa discutam mai multe lucruri daca s-ar putea. Uneori osimt ca ne uraste,asteapta sa vina timpulsa poata sa-si ia zborul darnu la familia ei . Ea ar vrea libertate totala si nu pot sa i-o ofer caci cred ca nu ar fi bine ,si in plus mi-e frica ca i s-ar putea intampla ceva Nu vreau sa o leg de mine vreau numai sa-i fie bine.Va multumesc anticipat.

PostPosted: Mon May 29, 2006 3:33 pm
by aaadriana
As putea sa spun multe despre aceasta situatie pt. ca eu am trecut prin asa ceva . De ce nu o lasi pe fata sa plece la familia ei . eventual sa o intrebi daca ii va fi mai bine acolo dec at aici acasa?
Legat de invatatura.... mereu spun ca in viata e greu sa reusesti si cu carte , cu scoala multa . Fara carte nu ai decat sanse minime , de obicei pt. munci fizice , brute cam aceleasi de la tinerete pana la pensie. Fara a putea promova sau avansa in vreun fel.
Acum le multumesc alor mei pt. ca nu au lasat acest capitol la latitudinea mea, ca au insistat teribil ca eu sa invat ,desi atunci nu ii priveam cu ochi buni . Si ma durea pana in palme cand auzeam rude de ale lor de sange cand spuneau ca ,nu au de ce sa insiste atat ca eu sa invat, odata ce nu m-au facut ei . !!
Acum am eu 2 copii(o fata de 7 ani si un baiat de 1an si 3 luni ) si ii iubesc si ei ca si cum ar fi proprii lor nepoti . Mama mea , cel putin , e topita dupa fata .

PostPosted: Mon May 29, 2006 7:31 pm
by dodenciu_florica
Cred ca sunt momente cand as lasa-o sa plece oriunde.De multe ori mi-e frica si mie de atitudinea mea , ni vreau sa gandesc rau dar ma aduce in pragul disperarii. Am tot zis sa fiu indiferenta sa o las sa invete cat vrea si in general in limitele bunului simt sa faca ce vrea dar nu pot .
Cand stiu ca mai e o luna pana la capacitate si ea sta ore intregi in fata televizorului ma apuca nebunia .
Nu pot sa-i interzic nimic ca o ia razna , Mi-e frica ca si-ar putea face ceva rau si ma repliez.Cred ca nu-si da seama de gravitate situatiei si nu am ce face am incercat tot ce am auzit , tot ce am simtit dar nu da nimic nici un rezultat>am facut program ea cu mana ei l-a scris ,i-am explicat ca e osituatie temporara pana dupa capacitate , a fost de acord a semnat ,dar cat de usor l-a scris si l-a acceptat atat de usor nici nu-l respecta.Am comandat ,si azi am primit cartea "Brusc au 13 ani" sper sa ma ajute cat de putin