Forum CopilulMeu

Cunoasteti acest obicei? El se mai practica acum? Stiu ca atunci la varsta de 1 an, in anumite regiuni copilului i se dadea sa bea apa dintr-un clopotel. Se spune ca trebuie sa faca asta pentru a avea o voce cristalina ca si clinchetul clopotelului si vorbele lui sa aduca celor din jur optimism si bucurie.Cunoasteti mai multe detalii?

Eu am o surioara mai mica decat mine; ajunsese la 1 an si un pic la un moment dat si nu vorbea. Nu zicea mai nimic si ai mei erau cam ingrijorati. Au auzit si ei de traditia asta si mai in gluma, mai in serios, pe data de 1 ian. i-au dat sa bea din clopotel (Noi aflasem ca traditia trebuie implinita de Revelion.
A fost ca o mica minune; chiar din acea zi, surioara mea a inceput sa se agite si sa vorbeasca in legea ei, desigur. Acum, ce-i drept e foarte comunicativa, foarte sociabila...
Nu stiu cat din traditia asta e adevar, dar pentru noi a fost frumos; avem traditii minunate si poate ca ar trebui pastrate (in limita bunului simt, desigur)...
E o poveste draguta, nu? De asta m-am si hotarat sa raspund la acest subiect.
Poate altcineva are si alte povesti legate de copii si traditii...

Anaconti,am citit cu mare placere povestioara ta ,chiar mi-a placut mult de tot.

Esti draguta, danamulders!
M-am bucurat ca un copil de dimineata cand am vazut ca "ma baga si pe mine in seama cineva" :-))
Ar mai fi "povestioare" din astea,cum am zis, traditii frumoase avem...si am avut parte de ele si ca sora mai mare si, mai nou, ca nasica...Poate in curand va fi mai mult...Cine stie?

Pai mai spune-ne povestioare din astea. Sunt interesante.

Buna,anaconti,daca mai ai timp,scrie-ne o povestioara,ne-ar face placere sa o citim.Pupici[dual]

Buna fetele!

Imi pare rau ca am atat de rar timp sa va raspund; de citit, citesc totul cu mare aviditate.Sunteti mai mult decat minunate si sper ca imi dati voie sa va consider prietenele mele!
Povesti, spuneti? Sunt cele pe care cred ca le stiti si voi...
Imi amintesc ca fiind mic copil bunica tatalui imi povestea o chestie pe care nu prea am inteles-o.
Imi spunea ca tatal meu s-a imbolnavit rau de tot cand era bebelus;febra foarte mare (cam atat am retinut eu)...Si mi-a zis ca pentru a-l face bine, pentru ca Tanti cea Rea cu coasa sa nu-i mai gaseasca puiutul, a trebuit sa-l "vanda" la o tiganca. O vecina de fapt, dar probabil de alta etnie...Si "vanzarea" a constat in faptul ca l-a dat peste geam (sau prag) acelei femei in brate, iar femeia i-a dat un banut.
Desigur, e o superstitie, dar o poveste draguta in acelasi timp, zic eu.
Tatal meu a fost OK dupa savarsirea acestui ritual, iar mie povestea asta mi-a fermecat copilaria, mai ales ca fiind mai bruneta (desi cu ochi albastri) toata lumea ma alinta "Tigancusa" cand eram copil...
Cam atat ar fi povestea...
Poate ne mai auzim mai tarziu.

Pupicei la toate.

Ce frumos povestesti, Anaconti! Esti un tezaur de povesti pe care le simti si in care crezi. Te asteptam sa ne mai depeni cate un obicei...Da, si eu am auzit de acest ritual. Dar nu stiam amanunte.

Felicitari,Anaconti,povestestile tale desi scurte sant frumoase,mie una imi fac o deosebita placere ,poate iti faci timp sa ne mai scri, avem nevoie de asemenea persoane pe acest forum care sa ne relaxeze cu asa istorioare.[dual]

Cat despre prietenie,mie mi-ar face mare placere sa ma pot considera una din prietenele tale.