Forum CopilulMeu

In primele luni de sarcina a vrut, n-a vrut, mi-a facut, cred, vreo 5 programari de intrerupere de care nici nu am vrut sa aud, iar cind si-a dat seama ca nu se mai poate face nimic, deci exact la patru luni, m-a amenintat cu divortul. In 2003 am implinit 6 ani de cind sintem casatoriti, am 32 ani si...pentru ca niciodata nu au fost discutii intre noi cum ca nu doreste copii, din contra (dar mereu interminabilul "acum nu e momentul!") mi-am zis ca:"s-a intimplat! asta e! vom avea un copil! De atunci nu ne mai vorbim. Locuim in camere separate in apartamentul mamei soacre si...pina acum (am 7 luni si o saptamina) a fost un adevarat "razboi al nervilor". Mi-a promis ca in septembrie imi va lua apartament (eu, cind m-am maritat, aveam un apartament cu 2 camere cu mai de toate pe care, din nefericire, la insistentele lui si ale soacra-mii, l-am vindut) si va da divort... Nu numai ca nu inainteaza inca divortul si nici nu-mi cumpara casa, dar nici nu este de acord sa parasesc domiciliul. Ce as putea face???? Cum as mai putea ramine linga un astfel de om???? In toate aceste luni nu mi-a dat nici macar un pahar cu apa, nici nu s-a uitat la mine cind mi-a fost rau... Si, totusi, ne-am iubit... Credeam ca ne iubim... Nu era pregatit pentru un copil anul asta??? Dar cine e?!

Buna Leila ,
Trebuie sa fii tare si, din ceea ce scrii, pana acum ai fost.. Mai important acum, chiar si decat tine, este BB-ul tau si tot ceea ce faci trebuie sa aiba in vedere binele lui. S-ar putea sa isi revina, poate avea alta agenda pe termen lung si tu acum, asteptand un copil, i-ai dat-o peste cap. Poate oricum ar fi divortat chiar daca nu ai fi ramas gravida, oricum nu mai are nici un fel de importanta acum cand lucrurile au ajuns aici. Mergi inainte, intr-un fel sau altul, aici va aparea o concluzie. Noi suntem langa tine si vom incerca sa te sprijinim, cel putin moral, atat cat putem. Te-ai pregatit pentru nastere, stii ce trebuie sa faci pentru tine si BB-ul tau? Astept vesti de la tine si pana atunci noi [dual]. Poate prietene de-ale noastre din orasul tau vor sari sa te ajute... Vom vedea impreuna

Ori nu stiu sa ma orientez, ori sint "blonda" tare. Ti-am scris doua msg (aproape la fel) si nu-mi dau seama daca au ajuns sau nu unde trebuia, adica la Cosmina din Bucuresti. HELP!!!!

Ma grabesc sa iti raspund... Pur si simplu click pe "raspunde" si mesajul apare in forum. Astept

Buna,

Sfatul este unul singur: Daca trebuie neaparat sa alegi, ALEGE COPILUL. Persoana care nu este potrivita in viata ta, este sotul.

Mult succes!

sunt noua pe acets forum, insa cand am plans mult de tot cand am citit randurile scrise de Leila.
sunt si eu mamica unei fetite de 11 luni si jumatate si sincer singurul lucrul l-a care ma pot gandi acum este ca fara ea nu as mai putea trai. Daca sotul tau a ajuns in situatia sa te puna sa alegi intre el si o fiinta minunata care creste in burtica ta e destul de grav........alege sa dai nastere bebeului, iar daca el nu vrea sa fie alaturi de tine lasa-l sa se duca......stiu ca iti va fi greu insa in momentul acesta cel mai mult conteaza copilul tau.
sunt alaturi de tine si la bien si la greu, considera ca azi ti-ai castigat o prietena.

madalina & ana cristina - 11 luni si jumatate

buna leila....si io am aflat ca sunt insarcinata...si in numa 6 saptamani...orice femeie gravida merita sa aibe sprijinul sotului....mai ales acum...dak nu l-ai avut inseamna ca nu va merita pe nici unul din voi.Intodeauna am fost de parere ca un tata trebuie sa fie mai mult decat cel care sa simtit bine 5 minute si a lasat o femeie gravida.Iti tin pumnii si iti urez multa bafta..o nastere usoara....si gandestete ca ptr copilul tau...numai tu alegi.

asteapta sa nasti .daca nu se schimba ,lasal sa bage divortu si nu parasi domicilu pina nu se termina si ai grija la partaj .nu pleca din apartament pina cind nu te da legea afara .

Draga Leila,
In loc sa-ti plang pe umar (desi mi-e sufletul alaturi de tine) aleg sa-ti urez sa mergi increzatoare pe drumul ales (caci singura ai decis sa ai acest copil, nu-i asa ?),desi cred si sper din toata inima ca viitorul tatic sa se topeasca tot la auzul ganguritului vesel,si ca se va topi tot cand cei doi ochi stralucitori se vor uita la el, cerandu-si dreptul la viata si grija si incredere...Ai grija de tine si de bebe,noi iti suntem alaturi, speram sa ai tot ce iti trebuie pentru bebe (si mai ales multa dragoste si rabdare!), asteptam vesti.

[font=Arial][/font][size1][/size1][black][/black]
Draga Leila,
Sunt cutremurata de ceea ce am citit.Ma intreb cum poate sa existe si sa traiasca linistiti pe lumea asta astfel de oameni.Nu intentionez sa-ti jignesc sotul,dar pot spune ca atita timp cit are o astfel de atitudine fata de tine,sotia lui,si fata de ingerasul vostru inca nenascut,il consider o fiinta fara valoare si fara sensibilitate.ALEGE COPILASUL TAU , care cu siguranta iti va fi alaturi in viata si te va iubi mereu,caci ESTI mama lui/ei.Copilasul tau a primit viata de la Dumnezeu prin tine.Are dreptul sa traiasca,si cu siguranta va trai fericit alaturi de o mama minunata ca tine.Nu are neaparata nevoie de un tata care nu l-a dorit pe el ca fiu/fica.Daca sotul tau te-a amenintat cu divortul inseamna ca nu te merita nici pe tine si nici pe puiutul tau.E trist,pentru ca venirea pe lume a propriului copil ar trebui sa fie un prilej de fericire si de sarbatoare nu doar pentru mama,dar si pentru tata.
Nu incerc sa-ti dau sfaturi despre cum e bine sau rau.Ceea ce tu simti este important.Si cu siguranta tu ca viitoare mamica,simti pentru puiul tau ceea ce fiecare mamica pe lumea asta a simtit:multa iubire si dragoste pentru ingerasul tau.Sa-i fii mereu alaturi.Un barbat sau un sot il poti gasi oriunde si oricind.Copilasul tau e UNIC.Fii tare si viata te va rasplati.Doar cei tari sunt invingatori.Iar tu poti fi o invingatoare.Copilasul tau iti va da aceasta putere.