Forum CopilulMeu

Inca mai cunosc cupluri care sunt impreuna de 30-40 ani sau mai mult. Sunt asa de frumosi impreuna . Se privesc cu asa o bucurie de parca acum s-ar descoperi prima oara. sau mai bine zis, complicitate. Nu ma refer la cuplurile care rezista de dragul copiilor, ci a celor care radiaza un sentiment de implinire si de dragoste dupa atatia ani. Am simtit cat de cald comunica si au un respect reciproc. Mai mult, desi au firi diferite, si-au acceptat diferentele. Asta sa fie cheia longevitatii unei relatii?

Ei, alte vremuri cu batraneii care se iubesc si respecta de o viata...acum sunt alte valori dupa care o casnicie se ghideaza.
Din pacate, in cele mai multe cupluri banul face legea intr-o casnicie si apoi dragostea....diferentele mari dintre personailtati ii despart acum pe oameni si nu ii apropie.
Trebuie sa fie rigid ca o stanca acel cuplu, sa nu se aplece la greutatile vietii in vremurile de azi,chiar sunt curioasa peste 30 de ani cate din cuplurile de azi vor reusii sa existe..eu sunt mai pesimista la capitolul asta,imi pare rau.

noi suntem casatoriti de 13 ani..impreuna de aproape 22...
inca imi pun intrebarea asta..si nu am nici acum un raspuns...chiar sunt curioasa!

Pasiunea in pat, comunicarea, sa rada impreuna, sa se tina de mana cat mai mult..cica se transmit asa energii pozitive!

Eu cred ca nu exista vrun secret;pur si simplu acei oameni care se iubesc, se respecta si-si accepta unul altuia defectele si tabieturile duc o viata frumoasa impreuna...si daca se intampla sa moara pasiunea,ramane afectiunea sau altceva care sa ii tina aproape unii de altii... Sau cum spunea Larisa sa se tina de mana cat mai mult,sa rada impreuna

Cred ca depinde fff mult respectul pe care il au unul pt celalalt. Trebuie sa se accepte asa cum sunt, bune si rele. Daca intre ei este o iubire sincera atunci nu vad de ce casnicia nu ar merge...
Principiul meu intr-o casnicie este: dragostea, respectul, iertarea.
Dar mai greu este atunci cand unul dintre soti are cele 3 principii dar celalalt nu da doi bani pe ele.
Tocmai ca diferenta dintre ei ar trebui sa-i apropie, dar sunt cupluri ce viseaza la perfectiune.

Eu cred ca totul tine de educatie si ma refer la cei sapte ani de acasa, la bunul simt, nu la cultura neaparat...

La un pahar de bautura limbile se mai desclesteaza....oamenii afla in aceste momente parerea celorlati despre cum arata din afara cuplul din care face parte ..la fel am patit si eu aseara si m-a durut oarecum o parere
..ca noi suntem un cuplu altfel,ca nu suntem ca ei..adica nu ne atingem sau toata ziua ne pupam cand suntem in societate sau prieteni.
Ei au relatia de copii,ea 16 el 17....o dragoste adolecentina care s-a mai maturizat sau nu in timp...de ce nu inteleg ca doi oamneni care nu sunt toata ziua uzi in chiloti chiar se iubesc? ca in intimitatea lor sunt cu totul altfel decat vad ceilati
Poate eu sunt de vina,mai rece...ar trebui sa fiu toata ziua calare pe sotul meu sa-l sarut pana nu mai respira ca sa demonstrez cate de mult ne dorim si iubim si ca avem sanse sa fim un cuplu de durabilitate? chiat trebuie s-o fac si pe asta..oricum am ramas cu un gust amar dupa discutia de aseara desi as fi vrut sa nu am afecteze,totusi m-a afectat

doamne adeluta... ce iti pasa tie ce crde altii???? important e ca voi va iubiti ca aveti im[preuna 2 copii si ca va respectati reciproc... nici eu nu sunt genul care da pe dianafara de iubire in public, desi uneori mi se intampla sa il mai mangai pe par inconstient dar sincer astea unt momentele noastre de tandrete si facute in fata altora... parca isi pierd din sens. acasa insa... se schimba treaba plus ca de multe ori o privire spune mai mult decat o mie de cuvinte si gesturi, nu trebuie sa te arunci pe el in prezenta altora mie una mi se pare ca acele persoane devin ridicole. nici ca adolescenta nu ma simteam ok sa ma sarut de fata cu altii, nu mai avea farmec

Total de acord cu Roxi! Nici cand eram adolescenta nu-mi placeau tandreturile publice, nici la mine, nici la altii! Si daca ii inteleg oarecum pe cei necasatoriti, cred ca cei casatoriti chiar nu prea au scuze, poate-s eu prea rigida, dar iti vine cateodata sa te intrebi: n-au casa, chiar vor sa fie vazuti sau poate de asta o fac? Ca sa nu mai zic ca am vazut scene din astea in public si am auzit ca acasa certurile erau monstruoase, fix intre aceiasi oameni! Ca se mai tin oamenii de mana, ca poate se mai pupa din cand in cand, nu de 20 de ori in 20 de minute, dar cand ii vezi pe unii facand gesturi mult prea intime... deja e jenant pentru martorii fara voie! De multe ori un schimb de priviri arata si inseamna mai mult! Parerea mea...