Forum CopilulMeu

La mine a fost mai greu, dupa o esuare de 8 ani sa mai gasesc un barbat potrivit. Dar un coleg de srviciu pe nume Mihai, ma invitat la ziua lui de Mihail si Gavril in teatru de comedie, la un biliard. (pe atunci). Si a intrat sotul meu, mare , impunator, brunet, cu nas de acvila...si eu vb cu amicul de masa...cine e tipul? zice : e prietenul lui Mihai cel mai bun, e Gabriel.Eu ma fac mica si cer un lichior pt. prima data in viata mea. Si el vine langa mine si nu ma vede, sunt invizibila , am parul lung intr-o parte si sunt mascata complet. Dar la plecare spune " Acvila"" te insotesc? si eu am crezut ca mor...Ma dus la autobus si dupa 3 luni era " companierul" meu de pat.Cel mai bun, cel mai sensibil si cel mai destept, cum e si acum

Eram pe ultima suta de metri a unei casnicii care murea vazand cu ochii! Intr-una din zile sotul meu si-a propus sa ma invete ce-i cu internetul si m-a dus la un netcafe! Acolo l-am vazut pe Costin, dragut, amabil, frumos cu draci (evident, in viziunea mea!). Si culmea, mi-a ramas jumatate de gand la el! Asta in conditiile in care mie imi plac brunetii cu par lung si el e saten-blond si cu un inceput de chelie! Dar stiti voi, ceasu!!! Evident, s-a terminat casnicia mea, fara regrete de nici o parte, civilizat si cu bun simt! Am continuat sa merg la sala de net!
Pana intr-o zi cand am aflat din intamplare caprietena mea care e avocat tocmai il asista pe Costin la divort! A doua zi dupa ce a divortat m-a sunat sa ma invite in oras sa sarbatorim...divorturile! Asa a inceput o poveste frumoasa si, sper eu, fara sfarsit!
Nu stiu cat credeti in nebuniile astea, dar cand eram adolescenta, intr-o noapte de boboteaza mi-am pus busuioc sub perna! Se spune ca iti vizezi "ursitul". Si l-am visat atunci pe Costin. Numai ca nu il cunosteam! In timpul primei casnicii cu un sot brunet si plin de par, ma gandeam mereu: ce tampenie! Se pare totusi ca nu e asa! El imi era sortit si ma bucur ca l-am intalnit! MI-a daruit cel mai frumos lucru din lume: pe Alexia!

La mine cam asa a fost:
Eram cu un tip de 2 ani ...deabia venisem in Bucuresti la facultate,si locuiam cu el si cu fratele meu intr-un apartament de 2 camere,cu chirie.Relatia noastra trebuia sa se termine de mult...dar stiti cum este cand te obisnuiesti cu o persoana...plus imi era teama ca nu cunosc pe nimeni in Bucuresti....imi era teama de singuratate.Asa....la facultate mi-am facut o prietena pe nume Dana de 25 de ani.Dana avea un nepot inebunit dupa calculatoare,si faceam schimb de cd-uri cu muzica filme,programe cu nepotul prin intermediul ei.Nu stiam ce varsta are nepotul.Intr-o zi, aveam de facut un proiect la informatica,si Dana a zis ca ei il face nepotul.Eu de colo zic: "mai daca nepotul tau e asa de bun ...dece nu ma mediteaza si pe mine".Dana a luat-o de buna,ea crezand ca mi-a spus ce varsta are nepotul.Si asa incepe sa-i povesteasca lui Adi de mine,ca sunt bla bla bla si plus ca am si un prieten gelos si posesiv,si ca ne certam tot timpul.Pana la urma a venit la facultate,iar eu care credeam ca nepotul cu calculatorul are 15-16 ani,am ramas masca...era un tip inalt, brunet,de 21 de ani...exact barbatul visat de mine...Si asa am ramas eu masca cand am vazut ce nepot bine are Dana.Povestea a evoluat...eu lesinata dupa el,el dupa mine,m-am despartit de fostul,scandal mare...si am ajuns acum sa fim casatoriti si sa avem si o frumusete de baiat.Hihihi si eu care nu credeam in dragoste la prima vedere

Super Vio...

Cred ca si povestea noastra e fumoasa. Ne-am cunoscut acum vreo 5 ani, cind am lucrat impreuna citava saptamini. Eram doar colegi, si cu toate ca imi placea mult de tot, n-a fost nimic. Apoi ne-am reintilnit acum 3 ani pe un vapor de croaziera, fiind doar prieteni vreo 6 luni, apoi parca ne-a lovit ceva in moalele capuluipe amindoi. Nu s-a pomenit asa o dragoste, sa simt ca nu pot sa respir daca nu e linga mine, sa nu poata sa stea mai mult de citeva minute fara sa ma vada... Am fost norocosi ca am trait primul an al iubirii noastre in Thailanda, Singapore, Malaysia, India, Sri Lanka... Toate locurile pe care le stiam asa de bine, le-am vazut la TV distruse de tsunami. Am plins, ptr ca acolo am invatat sa iubesc si sa ma las iubita pina nu mai stiu de mine.
Iubirea noastra e mai frumoasa pe zi ce trece si inca nu ne vine sa credem ca peste vreo 5 saptamini vom tine in brate ceea ce ne-am dorit atit de mult: un bebe!!!
Ma intreb mereu ce am facut sa merit atita fericire? Ma intreb daca nu visez... Si ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi ca mi-a scos din nou in cale, dupa 3 ani, pe cel care acum imi e sot.
El e sufletul meu si eu sint cea mai fericita sotie din lume. Ar fi minunat ca toate femeile sa se simta atit de iubite cum ma simt eu!!!
Pupici pe burtici!

Fericire in continuate PITICUTZA

Piticutza, implinirea adevarata o vei simti cand il vei tine in brate pe bb, cand veti fi trei, o familie adevarata! O sa vezi si o sa-mi dai dreptate! Iti doresc multa, multa fericire si de acum incolo!

Stiu Lili_ang, si asta e tot ceea ce ne lipseste. Nu a fost un copil programat si poate asta il face si mai dorit. Abia asteptam clipa in care il vom tine in brate!!!
Pupici pe burtici!

M-ai terminat cu formularea de final! Pupici pe burtici! Ce frumoooooos! E prima oara cand aud formularea! Superb!
Nici Alexia nu a fost un copil programat, a venit fix atunci cand a vrut ea! Si ne-a implinit cu adevarat! Totul se schimba cand vine copilul si, in ciuda dificultatilor, e mult, mult mai frumos!

Acum m-am uitat pe Prima la NASTEREA si nu am putut sa ma abtin sa nu pling cind am vazut doua mamici nascind si apoi pupindu-si puii...
Sotul meu ma tinea strins de mina si , nu stiu sigur, dar cred ca avea si el lacrimi in ochi. Asa cum spuneti si voi, chiar daca avem absolut tot ce ne trebuie acum, cu adevarat impliniti vom fi cind ne vom stringe puiul la piept!