Cum ajungem la inima unui barbat?

[popica70]

[aceeasi_eu]

[quote="popica70'']

Tentatii si atractii gasesc la orice ora din zi sau din noapte! Eu vreau sa am la ce sa trag acasa!
[/quote]
Incurajator ptr noi,femele maritate de ...,,n,, ani...
Insa... nu inteleg ultima afirmatie ...

[cristina_gl]

Popica, unde esti, ca sa explici?
Ma gandesc ca sunt si barbati care se insoara mai mult sau mai putin legal, doar ca sa aiba, asa cum zice Vilhelmina, cine sa-i hraneasca, spele etc. In rest, sex cat se poate de mult, de liber si de in afara casniciei. Ca tot e plin de atractii in jur, ce-i drept, e drept. Asta poate le da un sentiment de macho-man sau de mai stiu eu ce. Daca nu-i vreo chestie patologica, e clar lipsa de maturitate. Parerea mea.

[Vilhelmina]

N-am vrut sa prezint barbatii ca pe niste fiinte fara scrupule, care doresc doar sa isi atinga scopul, dupa care pierd tot interesul (desi exista si acest specimen). Dar in continuare cred ca la majoritatea din ei atractia sexuala domina in alegerea partenerei. Restul e...cireasa de pe tort, sa zicem asa. SE indragostesc, se casatorersc, dar...tot sexul e principalul. Nu actul is sine, cat atractia sexuala pe care o resimt fata de partenera. Eu cred ca noi, fetele, de multe ori nu stim asta, ei nu ne informeaza, si traim cu convingerea ca personalitatea noastra i-a facut sa ne aleaga FEtelor, voi ce credeti, cu ce i-ati atras? Si voi, baietii, cam cu ce ati fost

[popica70]

[MIRI2005]

Vedeti, ma, ce barbat cu cap am?

[framboise]

Fara sa ofensez pe nimeni, vreau sa-mi spun si eu parerea. La inima unui barbat ajungi prin pat! E greu de crezut (chiar aproape de imposibil) ca l-ai cucerit pe Majestatea Sa numai cu preparate culinare si ochi dulci...Merg mai departe pe firul logicii, un cuplu se pastreaza tot prin pat...Daca vreun mascul contrazice cele de mai sus, dati-mi voie sa am ceva retineri, vezi intrebari la adresa lui...Mai departe, cine contrazice cele de mai sus, sigur n-a vazut n-spemii de cupluri despartite din cauza unei simple "nepotriviri"...(cu toate ca fiecare separat, era o persoana exceptionala...) Evit sa vorbesc aici de cuplurile care s-au cunoscut in adolescenta si au luat-o copacel-copacel de la mersul tinuti mana-n mana...

[cristina_gl]

Pai noi nu eram adolescenti cand am luat-o de la mers tinandu-ne de mana. De fapt, de aceea am si presupus ca o sa radeti de mine. Suntem o exceptie?

[framboise]

[cristina_gl]

Ai dreptate, Framboise, dar oare acea potrivire sau nepotrivire nu tine de comunicarea dintre parteneri? Eu nu prea cred in nepotrivire pur fizica. Sau poate e vorba de nepotrivire atunci cand unul dintre parteneri doreste experiente sexuale inedite, neobisnuite, iar celalalt e un ,,clasic" convins si iremediabil. Atunci pot aparea conflicte, s-a mai discutat si la sexualitate.
Acum, gandindu-ma mai bine, iti dau dreptate si in ceea ce priveste tendinta acuala. Cred ca traim intr-o lume sexualizata. E cool sa fii sexi, sa atragi, sa provoci. Esti ridiculizat, direct sau nu, daca nu te incadrezi in standarde. Reclamele au trimiteri cu note sexuale, vipuri sunt considerati mai mult aceia care arata bine decat cei care isi fac loc la varf prin puterea mintii. Mda... lumea e plina de tentatii, revin la ceea ce a spus Popica. Si e greu sa rezisti, sa vrei altceva, sau macar sa recunosti ca ai vrea altceva.
Revenind: cred totusi ca viata sexuala inseamana destul de mult, mult. Ok, foarte mult, dar nu totul. Oare pic eu iarasi in desuet crezand ca descoperirea reciproca, spiritual vorbind, inseamna cel putin la fel de mult ca si sexul? Caci da, inca mai cred in asta si inca sper ca sexualizarea lumii nu-i decat o fatza fardata a realitatii.