Diana, daca tu simti de pe acum ca nu e ok pentru tine cred ca cel mai corect e sa discuti deschis cu prietenul tau... ar fi pacat sa va casatoriti, si pe urma sa constatati ca pe tine relatia respectiva te "sufoca".
Incearca sa-i explici ca fiecare om e diferit, ca unii au nevoie de mai multa intimitate/libertate/socializare decat altii si ca el nu se poate substitui prietenelor tale... pur si simplu e alt gen de relatie, complementara relatiei de cuplu! Daca este, asa cum spui, cel mai bun prieten al tau, cu siguranta o sa inteleaga.
Pot sa-ti spun din proprie experienta ca atunci cand simti nevoia unei mai mari socializare si nu ai parte de ea toata frustrarea pe care ti-o produce aceasta lipsa se va exterioriza la un moment dat in relatia cu prietenul tau... si asta numai bine n-are cum sa va faca!
Sotul meu nu e genul posesiv, dar nici nu prea agreaza socializarea, asa ca vreo 2 ani dupa ce ne-am casatorit nu prea m-am mai vazut cu prietenii, am rupt vechile legaturi pentru ca doream sa stau mai mutl cu el. Si la un moment dat am simtit ca nu e bine, I WANT OUT!
![capzid [czid]](./images/smilies/capzid.gif)
, dar el se simtea absolut ok asa. La asta se adaugau si programele diferite, care nu ne prea permiteau sa mergem undeva impreuna.
Pana la urma am inceput sa ies singura sau sa invit lumea pe la noi si n-a fost nici o problema (ma rog, cu conditia sa nu avem prea des musafiri, ceea ce oricum nu e cazul!
![zambet larg [:D]](./images/smilies/bigsmile.gif)
).
Nu-i o nenorocire ca aveti firi diferite, dar e o greseala sa faci ceva nefiresc pentru tine doar pentru ca asa i se pare altcuiva normal. Intr-o relatie buna e loc de diferente - numai sinceritate sa fie!