Forum CopilulMeu

De obicei nu sant persoana care se plange de dureri sufletesti, dar se pare ca viata de multe ori nu te intreaba.
Am trecut in viata prin multe , multe , nu am curajul sa spun ca e prea mult caci numai cel de Sus stie dar de multe ori simt ca ma sufoc si ca nu mai pot sa respir, sa ma misc.

Intamplarile din viata mea care s-au intamplat pana inainte de a pierde atatea sufletele , am crezut ca sant intamplari care ma vor face sa sufar toata viata . Nu este asa....

Astazi este 1 an de cand a murit fetita mea si ma simt asa de rau !!!!
Asi dorii sa pot sa plang dar nu pot pentru ca sant la servici. E greu si ma dor toate in mine. Parca nu ma mai pot misca de atata suferinta si nu stiu cum sa fac sa treaca timpul asta sa pot sa merg la cimitir sa o vizitez.
Imi lipseste asa de mult incat parca o simt ,parca o miros si o aud razand.
Sper numai sa fie acolo sus cu fratiorul ei si cu ceilalti fratiori sau surioare, si sa fie fericiti cu totii.

Nu mai pot sa scriu ce simt , nu de alta, dar nu are rost si apoi sant eu tare. Trec si peste aceasta zii, trece si ziua de maine si multe altele de acum incolo.
Nu pot sa tot scriu aici ...

Acuma nu imi permit sa plang si mai bine incetez sa scriu caci deja am ochii plini de lacrimi.

Va pup pe toate si va doresc tarii in suflet, sa depasiti momente dificile in viata .

Groaznic!
Sunt alaturi de tine, dar nu pot sa spun nimic!

Sarah , trista poveste ai si tu ! e groaznic . am citit atatea povesti triste in ultima perioada . lumea e plina de probleme , de necazuri....nici eu nu sunt departe de povestea ta . cand ai timp poti citi la JURNALUL MEU ...vei intelege cuvintele mele de acum. si eu am momente cand sunt trista si deprimata . asa e viata . trebuie sa mergem inainte ...cu bune si cu rele .
in 5 oct. fetita mea ar fi implinit 6 ani . a fost o zi cumplita pt mine. eram singura acasa (sotul era plecat din localitate pt 2 saptamani ) . am refuzat sa plec la vreo prietena ca sa stam de vorba, nu aveam chef si gata . e bine sa si plangi, sa te descarci .
inteleg cam ce stare ai avut tu ieri , dar nu uita ca soarele rasare din nou ....si pt tine...azi e o noua zi ...spera ca va fi mai bine ...
nici in viata mea nu sunt toate roz . in ultima perioada s-au adunat multe , multe si am suferit ...si inca mai sufar , dar incerc sa-mi impun ( uneori reusesc , alteori nu ..ca sunt OM si eu ) sa merg mai departe .mai ales acum, cu bebe ,trebuie sa am grija lui . pt el trebuie sa fac tot posibilul sa fie bine.
incearca sa gasesti ceva care sa te ambitioneze sa mergi mai departe . TREBUIE !

(am citit inca de ieri povestea ta si aveam mai multe idei, dar acum le-am cam uitat . sunt inca somnoroasa pt ca bebe nu prea ma mai lasa sa dorm ,loveste puternic si s-a cam dus somnul meu linistit ... daca imi aduc aminte ce vroiam sa mai spun ..voi reveni )

Iti multumesc din suflet pentru ca mi-ai citit povestea si stiu ca ma intelegi , nu de alta dar am citit si eu povestea ta acuma cateva zile.
Trece , Trec toate si cum spui nu avem incotro TREBUIE.
Ma bucur enorm pentru tine si pentru bebele tau .

Va doresc multa sanatate

Imi pare rau sa aud asa povesti triste, stiu cuvintele sunt prea putine si sarace ca sa poata exprima durerea unei mame.

Nu pot spune decat ca sunt alaturi de voi SARAH si Cellya si imi pare nespus de rau...........

De fapt m-am umplut de tristete si ma doare sufetul................

Anca.

Atata timp cat pot sa suport durerea din suflet o suport si cand nu mai pot , nu am decat sa continui mai departe asa cum este.
Maine am liber si abia astept sa merg sa imi vizitez ingerasii si sa ii duc ingerasului Naomi Miriam flori de ziua ei.

O sa ii cumpar flori albe, mari si multe sa ii acopar tot mormantul cu ele.sigur se va bucura .
Asa voi face .


Va pup