Forum CopilulMeu

Nu sunt foarte superstitioasa dar gandul de marti 13 nu ma lasa sa fiu fericita. Nu pot sa scap de sentimentul vinovatiei. Cand i se intampla ceva rau , are febra sau un lucru nu se intampla cum trebuie si este legat de puiuta mea, imediat imi sare gandul la ziua ei de nastere. Si ma invinovatesc, si ma pun pe bocit, ca numai eu sunt de vina ca am nascut copilul in data de 13 si din cauza mea nu o sa aiba noroc in viata. Fetita mea nu mai iesea din burtica, s-a nascut la 42 de saptamani. Si pentru ca nu mai iesea a fost provocata nasterea intr-o zi de luni 12. Numai ca ea nu a venit decat dupa miezul noptii adica "marti 13". Stiu ca eu tb sa fiu optimista si sa imi incurajez copilul dar nu pot. Cand ma mai vad cu o mama si ma intreaba pe ce data am nascut si ii spun - incepe sa zambeasca ( in cel mai fericit caz ) si invariabil se mira "pe 13......???". Si atunci iar incepe sa mi se faca un gol in stomac si sa ma pun pe bocit.
Stiu ca in felul asta imi fac si mie si ei rau, dar nu stiu cum sa trec peste acest hop.
A mai patit cineva ca mine ????
Mamicilor cu puiuti nascuti pe 13 cum ati reusit sa treceti peste ???
Va rog sa imi spuneti cum ati trecut peste acest lucru. Poate va functiona si la mine.

Hai ma Teea!!! nu mai asocia ziua de 13 cu micile necazuri care apar...bucura-te de puiuta ta!!
Nu mai pleca ureche la tot ce spun ce-i din jurul tau!! si in nici un caz nu te gandi ca puiuta ta nu o sa aiba noroc din cauza ta!!!!
Gandeste pozitiv!!!(ia uite cine da sfaturi!!! )

cum o cheama pe fetita?ce varsta are?
te pup

Leda e nascuta pe 13 iunie . Sincer pana am citit mesajul tau nu mi se parea nimic ciudat. De fapt nici acum nu mi se pare.............E nascuta pe 13, lunea......asta e.............e ziua ei . Eu nu sunt superstitioasa, nu cred in chestii de genul asta, nu prea ma deranjeaza pisicile negre & co. Sincer de ce iti faci probleme? Crezi ca nascuti pe 12 sau 14 nu au probleme? Au, la fel ca noi. Eu, insist, nu cred in asa ceva si nu vad ce legatura poate avea data nasterii cu tot ce i se intampla............ Nu mai gandi asa, nu are rost. Ti-o spune o mama "in aceasi situatie" cu tine. Nu cred ca tu esti vinovata de ceea ce i se intampla, cred ca e destinul, viata, spune-i cum vrei. Fii mamica serioasa si gandeste-te ca ai un de crescut si ca depinde de tine sa-l faci fericit, sa-l faci sa aprecieze tot ce e in jurul lui, lasa gandurile negre altora. O sa aiba grija viata sa-i "dea de furca" nu il influenta si nu-l lasa sa creada ca data nasterii e motiv de "frica". Gandeste-te ca daca va creste si te aude sau te vede in final ajunge si sa te creada. Nu cred ca vrei asta? Daca sunt prea "dura" scuze, dar asa gandesc eu.

Teodora este nascuta pe 13.06.2006
Avem deci deja 2 luni.
Stiu ca nu este bine, stiu ca tb sa fiu optimista si sa nici nu imi treaca prin cap chestia asta. Dar este mai presus de puterile mele.
Cand imi vine in cap chestia asta pur si simplu incerc sa ma gandesc automat la altceva si nu pot.
Cred ca o sa ma duc la un psiholog.

Teea, nu faci altceva decat sa-i induci micutei o stare de neliniste. Stii doar ca, mai ales in primul an de viata, copiii simt foarte bine starile prin care trec mamele! De crezi cu asa tarie in superstitia aceasta???

Tea Leda e nascuta pe 13.06.2005 deci cu un an mai mare decat puiutul tau. Vreau sa te intreb ceva: exista persoane in jurul tau care iti "alimenteaza" aceste superstitii? Daca da incearca sa nu le mai vezi un timp. Sincer tau are nevoie de o mama linistita, calma, cum zice si Cristina, simte toate starile prin care treci tu. Linsteste-te si incearca sa "alungi" acele ganduri cand iti vin, gandeste-te la altceva, uita-te la tau, la minunea ta si spune-ti: totul o sa fie bine !

Si, daca te linisteste cu ceva ce am sa-ti spun, uite: incep cu Cezar, care nu-i nascut pe 13, dar bratarile de identificare din maternitate au avut numarul 13. Pe 13 ne-am mutat in casa noua, tot pe 13 sotul meu s-a angajat pe un post foarte bun si ravnit si tot intr-o zi de 13 am dat un concurs pentru postul pe care sunt acum. Si a fost cu noroc. Nu ne-am gandit la inceput ca datele astea ar avea vreo semnificatie. Acum putem insa sa afirmam doar ca cifra 13 nu ne poarta ghinion.

Teea, cand am citit titul postului tau am zambit... Am crezut ca este o gluma.
Fetita mea este nascuta marti, 13 iulie 1999 si nu mi-am facut niciodata probleme cu asta. Este inalta, satena cu ochi albastri si subtirica. Este vioaie si isteata, face tot ce fac ceilalti copii de varsta ei.
Eu zic sa te linistesti... Sunt multi copii nascuti pe 13 si o duc foarte bine, nu-s deosebiti de ceilalti.
Doar superstitiile noastre ii pot schimba.
Incearca sa fii mai optimista. Mamicile cu copii nou nascuti sunt foarte sensibile si au nevoie de sprijin si incurajari.
Sanatate si pupice.

Va povestesc si eu cum a fost la mine... Pe 26 iulie 2005, dimineata - o zi de marti - eram programata pentru cezariana, nu pentru ca ar fi ajuns sarcina la termen, abia incheiam 37 de saptamani, ci fiindca doctorita mea asa a decis, convinsa fiind (si asa era) ca din cauza hipertensiunii mele copilul nu creste prea bine intrauterin... In fine, si eu am inceput atunci sa ma gandesc ca "de ce sa fie intr-o marti", ca nu-mi place numarul 26, prostioare cu care sa-mi ocup mintea ca sa nu stau linistita in ultima mea zi de gravidie... Chestia a fost ca pe 25 (ma aflam in spital de trei saptamani deja), pe la 10 si jumatate seara, dupa ce-mi facusera un diazepam ca sa pot dormi (eram destul de nelinistita pentru ziua cea mare care se apropia) mi s-a rupt apa in somn, m-am trezit imediat, am sunat la doctorita, a venit de-acasa si la 11 si ceva nascusem... Pe 25, nu pe 26, si lunea, nu martea. A fost un oarece motiv de bucurie, desi acuma realizez ca era unul fabricat, ca nici un fel de temere de genul asta nu avea sens... Conta doar ca s-a nascut copilul cu bine, ca e sanatos, ca eu sunt bine... Acum vorbesc despre toate astea doar cu titlu de gluma!