vara mea pierduta!

[jo_ana]

La multi ani, ratusca, plusca!

Nu pot sa nu lacrimez cand fac aceasta urare!...dimineata, puiul meu era asa de contrariat si incantat, in ciuda evenimentului nedorit de azi-noapte...
Sunt ingrozita de perspectiva viitorului, ma tem ca-mi vor lipsi atat de mult casa si copiii mei...sunt intr-un moment delicat, n-am luat inca nicio decizie clara cu privire la copii...ma linisteste ideea unei gradi particulare deschise de curand in oras...
Am cochetat cu ideea de a le aduce alternativ pe bunici...nu stiu, nu prea mi-as ingradi libertatea si accesul la stilul propriu de a-mi educa si ingriji copiii...
Pana una, alta...ieri m-au innebunit de la serviciu, asa ca am atatia nervi incat, sigur nu mai e loc de emotii...si-i mai bine asa!

Sa privesc increzatoare la viitor?...ar putea fi si asa...dar sunt cam debusolata si tematoare...

[nicole@b]

Jo,sunt sigura ca vei gasi solutia potrivita!Sa-ti traiasca puiul si sa te bucuri maxim de fiecare clipa alaturi ei!

[mary_lou]

[Marinela72]

Jo...mandra mami de 2 iezisori, poza aceea e mica dar atat de frumoasa!
Si eu sunt sigura ca vei stii ce sa faci atunci cand va trebui si temerile si ceea ce te debusoleaza acum vor ramane undeva in urma. vacanta placuta si o vara de vis...cu drag, pe curand!

[jo_ana]

Multumesc de incurajari si vorbele frumoase!

Aseara, pregatindu-mi lucrurile, ma gandeam la Mary...ca uneori o gaseam contrariata cu privire la ce fusta, camasa, sa imbrace...am zambit si mi-am spus: "simplu era de dat sfaturi"...am gasit ceva prin garderoba si, constiincioasa ca o scolarita mi-am pragatit gentuta
In toiul noptii, la o tigara, ma gandeam la Oana...mi-am amintit cat de frumos a exprimat emotiile reintoarcerii la serviciu...si ca indiferent de varsta si job, nimic nu se chimba din postura de mama!

Dis de dimineata, nu mi-am imbratisat motanii, nu ne-am gugulit...mi-e dor de ei, mai ales de Art...
Aici e urat...o gramada de responsabilitati, altele si aceleasi, oameni la fel de amabili, ca odinioara

[oare]

iti incropisem un ,,serviciu usor'' inca de ieri dimineata dar n-am mai reusit sa ti-l trimit.
sa stii ca m-am gandit la tine si la situatia noua prin care treci, la emotii, temeri, mi-am amintit de mine in urma cu doi ani si mi-am spus: ,,trece ea si peste asta!''. iti prinde bine sa te detasezi un pic de ,,acasa'' si o sa fii surprinsa sa vezi lucrurile putin altfel. iar daca la serviciu o sa te simti putin stinghera si o sa ti se para putin aiurea sa stii ca nimeni nu percepe lucrurile la fel ca tine. pentru ceilalti ai fost doar pana in biroul alaturat, asa ca incearca sa folosesti asta in avantajul tau.
succes!

[jo_ana]

Cu sfaturi practice, ca de obicei, Mioara

Am vrut sa scriu de aseara, dar dupa 8 ore de serv, precedeate de o noapte nedormita si vreo 3 zile stomac intor pe dos, din motiv de emotii, acasa ma asteptau golaneii, frigider si haleala lipsa, asa ca m-am dat la fcaut snitele, chiftele, ciorba, pizza si gogosi...apoi am facut o plimbare luuunga cu copiii, iar aseara am picat, extenuata.
A, am uitat: primul lucru cand am intrat in casa, am sarit in bratele lui husban si-am bocit...la greu! Caci ma vreau mama si casnica...imi place postura, ma simt bine in ea...lumea de acasa, din mijlocul copiilor e muuult mai frumoasa decat cea dintr-un birou...
Am primit, insa o lectie crunta, ieri...nu mi-a fost aplicata mie, dar am invatat ceva ... ca daca nu esti suficient de smecher incat sa ai totul la indemana, fara a munci, bucura-te de job-ul tau, caci sunt multe persoane care s-ar vrea in postura ta!...bun, asta mi-a intrat in cap!

Planuri pe termen scurt?...una-doua saptamani reinsertie profesionala la Cluj, apoi o saptamana training la capitala...daca nu as avea imprimata in minte ideea anterioara, cred ca as intra in somanj...asa...m-oi cali, incet...a, din toamna se anunta program intesiv de respecializare!

Si-n vremea asta, copiii mei?...

[DRIANA]

Jo, citeam ce ai scris tu si imi aminteam primele zile la servici dupa ce am nascut si am stat acasa 1 an. Eu mi-am schimbat si locul de munca, asa ca era ceva "nou" din toate punctele de vedere...stateam in birou si ma gandeam "ce caut eu aici?"...si abia asteptam sa ajung acasa, langa fetita mea. Apoi am inteles ca mi-era mai bine asa, eu sunt o fire foarte energica, simteam nevoia sa reincep munca. Acum, cand vor fi doi copii, probabil ca nu o sa am timp sa ma plictisesc prea tare.
O sa te obisnuiesti...in cateva zile!

[mary_lou]

[jo_ana]

Driana, Mary, multumesc de incurajari!
Nici nu stiti cat de mult conteaza si , asa cum am mai spus, de la amandoua am invatat ceva, in acesti ani!